Biserica franciscană din Mediaș
Biserica Franciscană din Mediaș | |
Poziționare | |
---|---|
Coordonate | 46°09′40″N 24°21′10″E / 46.1611°N 24.3527°E |
Localitate | Mediaș |
Țara | România |
Adresa | str. Mihai Viteazul (Țecheș) |
Edificare | |
Stil artistic | gotic, renovat în secolul al XVIII-lea în stil baroc |
Data începerii construcției | 1444 |
Clasificare | |
Cod LMI | SB-II-a-A-12438 |
Modifică date / text |
Biserica franciscană din Mediaș este un monument istoric și de arhitectură.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Mănăstirea a fost întemeiată anterior anului 1444. Într-o nișă de pe latura estică a absidei corului s-a conservat o inscripție cu anul 1400.[1] Mănăstirea medievală a avut hramul sfintei Elisabeta de Turingia.
În pofida protestului franciscanilor, a fost înmormântat aici mercenarul Aloisio Gritti.
În anul 1556, în urma reformei protestante, călugării au fost alungați din Mediaș de către conducerea orașului.
În secolul al XVIII-lea, după instaurarea dominației austriece, mănăstirea a fost retrocedată franciscanilor în anul 1721, după lungi tratative. Consiliul orășenesc a fost convins cu ajutorul contelui Damian Hugo von Virmond, comandantul militar al Transilvaniei, să cedeze edificiile ordinului franciscan. Preluarea acestora a avut loc în data de 19 noiembrie 1721.
Principalul susținător material al mănăstirii a fost Ioan Haller, guvernatorul Transilvaniei.[2]
În anul 1759 episcopul romano-catolic Sigismund Stoica a renunțat la scaunul episcopal de Alba Iulia și s-a stabilit în mănăstirea franciscană din Mediaș, căreia i-a făcut mai multe donații.
Imagini
[modificare | modificare sursă]-
Interior
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Adrian Andrei Rusu, Dicționarul mănăstirilor din Transilvania, pag. 169.
- ^ Rusu, Op. cit., pag. 169.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]
|
|