Sari la conținut

Blestemarea smochinului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Icoană bizantină a blestemării smochinului de către Iisus

Miracolul smochinului blestemat (sau Blestemarea smochinului[1]) este una din minunile lui Iisus, consemnată în Evanghelia după Matei [2] și în cea după Marcu [3], dar nu și în cele după Luca sau Ioan. În textul lui Marcu este formată din două părți: în prima, chiar după Intrarea triumfală în Ierusalim și înainte de Alungarea negustorilor din templu, Iisus blesteamă un smochin pentru că acesta nu avea rod; în a doua parte, probabil a doua zi, copacul s-a uscat, fapt care l-a determinat pe Iisus să vorbească despre eficiența rugăciunii.[4] Matei îl prezintă ca un singur eveniment.

În Evanghelia după Matei, smochinul se usucă imediat, în timp ce în Evanghelia după Marcu, copacul este observat ca fiind uscat a doua zi. Mulți teologi cred că Evanghelia după Marcu a fost prima evanghelie și a fost folosită ca sursă de inspirație pentru Evanghelia după Matei.[5] Diferențele cu privire la acest eveniment din cele două evanghelii sunt explicabile din punct de vedere al priorității marcane, Matei fiind cel care a revăzut relatarea lui Marcu.[6]

Textul este următorul:

Interpretări

[modificare | modificare sursă]

Exegeza creștină tradițională cu privire la aceste relatări include afirmarea divinității lui Iisus prin demonstrarea autorității sale asupra naturii. Reformații tradiționali cred că acest eveniment a fost un semn dat de Iisus despre sfârșitul legământului exclusiv dintre Dumnezeu și evrei (vezi și teologia înlocuirii). În această interpretare copacul este o metaforă a poporului evreu, care ar avea un aspect exterior plin de grandoare evlavioasă (frunzele), dar care nu a produs nimic pentru slava lui Dumnezeu (lipsa de fructe). Această interpretare este în strânsă legătură cu parabola smochinului neroditor.[10]

Din moment ce atât Matei, cât și Marcu, nu explică motivul pentru care Iisus se aștepta să găsească fructe în smochin după ce s-a precizat în mod explicit că nu era sezonul smochinelor, The Secular Web, situl fundației educaționale Internet Infidels, prezintă această povestire ca o dovadă a contradicțiilor existente în evanghelii.[11] Charles Bradlaugh sugerează că blestemarea unui copac viu este contrară caracterului presupusului creator bun.[12]

F. F. Bruce afirmă că smochinii fac "taqsh" înainte de începerea sezonului, dacă aceștia urmează să aibă fructe în sezonul respectiv. Din moment ce acest smochin nu a făcut "taqsh", a fost un semn că nu va produce nici un fruct în acel an.[13] Craig Keener a folosit aceste pasaje ca un motiv pentru o datare timpurie a Evangheliei lui Matei, spunând că doar cineva cu o bună cunoaștere a Muntelui Măslinilor ar fi știut că smochinilor le cresc frunze în jurul datei Paștilor.[14]

  1. ^ Smochinul blestemat
  2. ^ Matei 21:18–22
  3. ^ Marcu 11:12-14
  4. ^ Kinman, Brent (). Jesus' entry into Jerusalem: in the context of Lukan theology and the politics of his day. Brill. p. 123. ISBN 9789004103306. 
  5. ^ Burkett, Delbert Royce, "An introduction to the New Testament and the origins of Christianity" (Cambridge University Press, 2002) p.143
  6. ^ Davies, William David, & Allison, Dale C., "Matthew 19-28" () p.147
  7. ^ Matei 21, Biblia ortodoxă online
  8. ^ Biblegateway Matthew 21:18-22
  9. ^ a b Marcu 11, Biblia ortodoxă online
  10. ^ Richard Whately - Lectures on Some of the Scripture Parables, John W. Parker and Son, 1859, p. 153.
  11. ^ Donald Morgan. „Bible Inconsistencies: Bible Contradictions?”. Infidels.org. Accesat în . 
  12. ^ "Credeți că dragostea lui Iisus este o trăsătură mântuitoare a învățăturii sale? Citiți atunci povestea smochinului uscat de flămândul Iisus. Smochinul a fost făcut de el, dacă el era Dumnezeul atotputernic; el i-a limitat creșterea și i-a stabilit modul de dezvoltare; el l-a împiedicat să facă smochine, așteptând să găsească fructe când era imposibil să aibă rod și în "iubirea sa infinită" a fost mânios că pomul nu avea ceea ce nu avea cum să aibă." --Charles Bradlaugh, Humanity's Gain From Unbelief, p. 82, Watts & Co., Londra, 1889
  13. ^ Bruce, Frederick, 1992, "Are The New Testament Documents Reliable?", ISBN 0802822193, p 73-74.
  14. ^ Keener, Craig, 1999, "A Commentary on the Gospel of Matthew", ISBN 0802838219, p 504.
  • Clowes, John, 1817, Miracolele lui Iisus Christos publicat de J. Gleave, Manchester, Marea Britanie
  • Lockyer, Herbert, 1988 Toate Miracolele din Biblie ISBN 0310281016
  • Kilgallen, John J., 1989 A Brief Commentary on the Gospel of Mark, Paulist Press, ISBN 0-8091-3059-9
  • Maguire, Robert, 1863, The Miracles of Christ published by Weeks and Co. London
  • Trench, Richard Chenevix, Notes on the miracles of our Lord, London : John W. Parker, 1846
  • Van der Loos, H., 1965, The Miracles of Jesus, E.J. Brill Press, Netherlands
  • Warren W. Wiersbe, 1995, Classic Sermons on the Miracles of Jesus ISBN 082543999X