Budureasa, Bihor
| Budureasa | |
| Bondoraszó | |
| — sat și reședință de comună — | |
 Vedere aeriană asupra satului | |
  Budureasa Budureasa (Județul Bihor) | |
| Coordonate: 46°40′45″N 22°29′42″E / 46.67917°N 22.49500°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Regiune de dezvoltare | Regiunea de dezvoltare Nord-Vest |
| Județ |  Bihor |
| Comună | Budureasa |
| SIRUTA | 27855 |
| Atestare | 1582 |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.722 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 417100 |
| Prefix telefonic | +40 x59 [1] |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
Budureasa (maghiară Bondoraszó) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bihor, Crișana, România.
Denominație și datare documentară
[modificare | modificare sursă]1588 Budwduraz, 1600 Budorazia, 1692 Buduráz, 1828 Budurásza, 1913 Bondoraszó. Satul Budureasa, este atestat istoric în anul 1582.
Economie
[modificare | modificare sursă]Localitatea este cunoscută pentru lăzile de zestre fabricate de meșterii locali. Pe teritoriul așezării se găsește o importantă mină de calcar și de asemena și șase izvoare subterane.
Zăcământul de calcar
[modificare | modificare sursă]Prospecțiunile pentru descoperirea zăcământului de calcar cu brucit au început în 1977[2]. Cercetările de la acea vreme vizau descoperirea unui zăcământ de uraniu, însă, în locul minereului radioactiv, geologii au dat peste calcar cu brucit[2]. Evaluările specialiștilor au indicat că în perimetrul Budureasa - Valea Mare s-ar afla cel mai mare zăcământ din Europa[2]. Din 1978 până în 1989, volumul de lucrări la Budureasa - Valea Mare a fost imens[2]. S-au făcut 15 kilometri de galerii, puțuri de cercetare, șanturi, foraje[2]. Odată cu Revoluția din 1989, lucrările aproape finalizate de la Budureasa s-au oprit[2]. Din 1989, până în 2003, mina a intrat într-o fază de conservare, existând chiar propunerea de a fi închisă[2]. Zăcământul conține 20 de milioane de tone de calcar cu brucit, cu o valoare estimată la peste 1 miliard de euro și este concesionat firmei Geoasset, deținută de PSV Company.
Obiective turistice
[modificare | modificare sursă]- Rezervațiile naturale:
- Cetatea Rădesei (20,0 ha).
- Vârful Cârligați (versantul sudic) (10,0 ha)
- Piatra Grăitoare (coasta de S-E a Brăiesei) (5,0 ha)
Personalități
[modificare | modificare sursă]- Gheorghe Pituț (n. 1 aprilie 1940, Săliște de Beiuș - d. 6 iunie 1991, București)- poet
- GOINA FLORIAN –preot-14 martie1883-1957. A absolvit cursurile teologice în Arad. În anul 1907 a fost instalat oficial ca preot paroh la Mizieș de către protopopul Vasiliu Papp al Beiușului .
- Maria Goina (n.1933-d.2006)- profesoară- fiică a satului Budureasa. Activitate culturală prin participare la concursuri zonale la Beiuș, Ștei, Oradea, Muntele Găina, unde a obținut e premii și diplome. A fost un mesager al comunei prin programele artistice, tradițiile și obiceiurile specifice satului nostru. A redactat monografia satului Budureasa Ca recunoștință a locuitorilor și a autorităților locale, s-a ridicat o casă muzeu , care-i poartă numele.
- Ioan Oancea[3](n. în 1924 –d. în 2015 - meșter lădar-) .În anul 2013, meșterul lădar din Budureasa primește titlul de „Tezaur Uman Viu” acordat persoanelor „purtătoare, păstrătoare și transmițătoare de elemente de patrimoniu cultural imaterial”.
Note
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Tezaurul lazilor de zestre, 10 iulie 2006, Carmen Preotesoiu, Jurnalul Național
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Budureasa : file de monografie / Goina, Maria .- Beiuș : Buna Vestire ,2010
- Zona etnografică Beiuș/Godea,Ioan:Editura Sport-Turism,1981
- Nestemate bihorene/Aurelia Blaga;Nicolae Dunăre-Bucuresti:Editura tehnica,1974
- Sfragistica rurală din Crișana / Augustin Țărău. –Oradea : Arca, 2009
- Crișana tradițională, V-Pagini de etnografie, istorie, geografie și folclor-Oradea:Primus, 2015
- Budureasa:elemente de monografie locală/Petruse-Goina Alina,Buna Vestire,2021
| ||||||||||||||||
