Capela palatină din Aachen
| Capela palatină din Aachen | |
 Vedere exterioară a Capelei | |
| Poziționare | |
|---|---|
| Coordonate | 50°46′29″N 6°05′04″E / 50.7747°N 6.08444°E |
| Localitate | Aachen, Renania de Nord-Westfalia |
| Asociație specială de comune | Regiunea urbană Aachen |
| Țara |  Germania |
| Adăpostește | Veșminte ale Preacuratei Fecioare Maria |
| Edificare | |
| arhitect | Eudes de Metz |
| stilul carolingian | |
| Tip | capelă |
| Data începerii construcției | 792 |
| Data finalizării | 805 |
Modifică date / text  | |
Capela palatină din Aachen era capela privată a lui Carol cel Mare situată la Aachen, un oraș din Germania, în landul Renania de Nord-Westfalia. Începută prin 792, consacrată în 804 și terminată în 805, ea face parte din palatul din Aachen. Ea conține rămășițele pământești ale lui Carol cel Mare și a fost locul de încoronare timp de vreo 600 de ani. A fost integrată în actuala catedrală din Aachen.
Construcția acestui edificiu s-a bazat pe modele anterioare. Fiecare capelă era o sinteză desăvârșită între Antichitate și ultimele inovații tehnice și stilistice ale epocii. Pentru aceste motive, ea constituie o referință care a dat loc unor numeroase reluări. În anul 2008 capela era păstrată aproape intactă, în pofida unor adăugiri mai târzii și a unor numeroase refaceri din secolul al XIX-lea. Ca parte a Catedralei din Aachen / a Domului din Aachen, ea apare pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.[1]
Nu există documente de epocă privitoare la monument, în afară de o scrisoare a lui Alcuin, consilier al împăratului Carol cel Mare, care menționează coloanele de la nivelul superior, ridicate în 798.
Etimologie
[modificare | modificare sursă]Numele de capelă provine de la cuvântul latinesc cappa, prin intermediul limbii italiene: în italiană cappella[2] este un diminutiv al substantivului cappa, „capă”,[3]cu referire la capa[4] Sfântului Martin de Tours, depusă în capela palatului lui Carol cel Mare din Aix-la-Chapelle (în germană Aachen). O altă explicație a etimologiei termenului capelă ar putea fi termenul din latina vulgară cappella, diminutiv al termenului latinesc cappa, „capă”. Termenul cappella a fost moștenit de limbile franceză: chapelle[5][6] și italiană cappella, de unde a fost împrumutat în limba română.
De aici, termenul s-a extins la alte edificii de cult.
Contextul istoric
[modificare | modificare sursă]
O vastă mișcare care atinge domeniile religios, artistic și literar a început în epoca lui Carol cel Mare. A fost voința de a face să renască o civilizație strălucitoare ca aceea a romanilor, de a crea o „a doua Romă în nordul Alpilor”.
Contrar obișnuințelor suveranilor merovingieni[7], Carol cel Mare a ales, potrivit modelului antic, să-și stabilească o capitală fixă (centralizare administrativă, prezența curții și a tezaurului). După o primă încercare la Ingelheim, în apropiere de Mainz, alegerea definivă a ajuns la Aix / Aachen, în urma gustului lui Carol cel Mare pentru izvoarele calde.[8] În afară de aceasta, tatăl său, Pepin cel Scurt poseda acolo deja un castel.
Carol cel Mare a dispus începerea construirii capelei palatine prin 792, în același timp cu celelalte clădiri ale palatului.[9] Este o grupare de diferite clădiri necesare exercitării puterii și a vieții de curte:[10]
- o aulă pentru recepție,
- clădiri pentru locuit,
- o capelă pentru slujbe religioase, ceea ce îi legitimează puterea spirituală și va servi de adăpost al mormântului său.
Construcția ansamblului a durat circa 12 ani; este o durată relativ scurtă în raport cu amploarea șantierului. Palatul propriu-zis a fost ocupat în anul 800. Capela, care a fost dedicată Fecioarei Maria, a fost consacrată de papa Leon al III-lea în 804.
Galerie de fotografii
[modificare | modificare sursă]-
Vedere exterioară actuală: la stânga corul în stil gotic flamboaiant, în centru capela palatină, la dreapta campanila parțial carolingiană (baza). -
Nivelul inferior al Capelei palatine. -
Lustra lui Frederic Barbarossa. -
Cupola. -
Vedere spre coloanele de la etaj. -
Vedere de la etaj. -
Vedere spre tron, la etaj. -
Toate boltele sunt acoperite cu mozaicuri. -
Mozaic la nivelul inferior. -
Un mozaic. -
Barierele din bronz datează din timpul lui Carol cel Mare. -
Detaliu al unei bariere din bronz. -
Imagine din interior, spre altarul principal
.jpg)
.jpg)
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Cathédrale d'Aix-la-Chapelle pe site-ul UNESCO
- ^ Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române
- ^ Manta cu glugă
- ^ Cinstită drept relicvă, moaște
- ^ Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau Dictionnaire étymologique et historique
- ^ De unde provine numele francez al orașului Aachen, Aix-la-Chapelle.
- ^ Ei preferau reședințe itinerante.
- ^ Aix / Aachen este un vechi oraș termal roman: Aquaegrani.
- ^ en Kenneth J. Conant, Carolingian and Romanesque Architecture, 4th ed. (New Haven, 1994), p. 47).
- ^ Carol Pleșuvul va face la fel la Compiègne.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, Ediția a doua, Editura Litera Internațional, București - Chișinău, 2007 ISBN 978-973-675-307-7
- Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau Dictionnaire étymologique et historique par [...], quatrième édition revue et corrigée, Librairie Larousse, Paris 1977 ISBN 2-03-020210-X
- fr Félix Kreush , « La Chapelle palatine de Charlemagne à Aix », Les Dossiers d'archéologie, n°30, 1978, paginile 14-23.
- de Christoph Stiegmann, « Kunst und kultur der Karolingerzeit: Karl der Grosse und Papst Leo III », în Paperborn: Beiträge zum Katalog der Ausstellung, Paperborn, 1999, Mainz.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
- de Site-ul web oficial al Catedralei din Aachen
- en Aachen Cathedral, inː Sacred Destinations (online travel guide)
- fr Fotografii din Aachen
- fr Palatul din Aachen
