Sari la conținut

Castelul Huniade din Timișoara

45°45′11″N 21°13′37″E (Castelul Huniade din Timișoara) / 45.7531°N 21.2269°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Castelul Huniade
Intrarea principală
Intrarea principală
Poziționare
Castelul Huniade se află în România Timișoara
Castelul Huniade
Castelul Huniade
Coordonate45°45′11″N 21°13′37″E ({{PAGENAME}}) / 45.7531°N 21.2269°E
LocalitateTimișoara, Timișoara Modificați la Wikidata
JudețTimiș
Țara România[1][2]  Modificați la Wikidata
AdresaPiața Huniade Iancu, nr. 1[2]
Adăpostește
Edificare
Fortificație
  • Medievală (1308–1849)
  • Romantic (1856–prezent)
    • Data începerii construcției1308
    Data finalizării1315
    Restaurare
  • 1443–1447 - Ioan de Hunedoara
  • 1856 - Administrația austriacă
  • 2006–prezent - Consiliul Județean Timiș[3]
    • Stare de conservarebună
    Materialepiatră, cărămidă
    ProprietarConsiliul Județean Timiș[3]
    Clasificare
    Cod LMITM-II-m-A-06140
    Modifică date / text Consultați documentația formatului

    Castelul Huniade este un monument istoric și cea mai veche clădire din Timișoara, construit între anii 1308–1315 de Carol Robert de Anjou și reconstruit după cutremurul din 1443 de către Ioan de Hunedoara. Castelul medieval a fost distrus în timpul asediului Timișoarei din 1849 și refăcut în forma actuală în 1856. Astăzi adăpostește Muzeul Banatului.

    Istoric

    [modificare | modificare sursă]

    Vechiul castel

    [modificare | modificare sursă]
    Castelul Huniade din Timişoara.
    Litografie 24,8 x 17,5 din secolul al XVIII-lea, anonim, expusă la Muzeul Banatului

    În contextul frământărilor politice din Regatul Ungariei al secolului XIV, regele Carol Robert de Anjou a decis, în urma unei vizite în 1307, să-și stabilească provizoriu, reședința la Timișoara. S-a impus astfel necesitatea edificării unui castel care să facă față necesităților regelui. Construcția a fost realizată probabil de constructori italieni și terminată cel mai probabil în 1315, pentru că, în 1316, regele era deja stabilit în noul său castel.[4]Acesta a locuit aici pentru aproape 8 ani. Edificiul s-a dezvoltat în jurul unei curți patrulatere cu turnuri cilindrice de colț. Așezat fiind pe o insulă era legat de orașul Timișoara, fortificat și el de către același rege, printr-o punte mobilă[5]. A cunoscut refaceri importante în timpul comitelui Pippo Spano.[6]

    Noul castel

    [modificare | modificare sursă]

    Între 1441 și 1456, comite de Timișoara a fost Ioan de Hunedoara. Acesta și-a stabilit aici reședința și a dispus edificarea unui nou castel, pe ruinele vechiului palat-castel regal, grav avariat de un cutremur.[7] O contribuție la edificarea lui a fost adusă de arhitectul italian Paolo Santini de Duccio, aflat în acea perioadă în serviciul lui Iancu de Hunedoara. Atât castelul cât și fortificațiile orașului au fost dotate cu turnuri în plan semicircular adaptate artileriei.[8]

    A servit drept reședință nobiliară pentru toți regii care până în 1552 au poposit la Timișoara. În perioada ocupației otomane (1552-1716), a servit drept reședință a beglerbegilor Pașalâcului de Timișoara.

    Reconstrucția

    [modificare | modificare sursă]

    Datorită asediului imperialilor, care a dus la recucerirea Banatului, castelul a fost deteriorat, astfel că după 1716 s-a impus renovarea lui. Însă funcția lui a fost schimbată, fiind transformat în cazarmă de artilerie și depozit militar.

    În anul 1849, revoluționarii maghiari, asediind Timișoara, au distrus castelul din temelii, până la punctul în care a fost nevoie de o reconstruire a edificiului. Lucrările de reconstrucție și renovare s-au terminat în 1856. Edificiul a fost mult modificat, în special în ceea ce privește fațada.[9]

    Stil

    [modificare | modificare sursă]

    În ciuda numeroaselor modificări, castelul și-a păstrat organizarea în jurul unei curți patrulatere, poziția turnului-donjon și "Sala Cavalerilor", detalii care se regăsesc și la Castelul Corvineștilor de la Hunedoara. Fațada principală a fost refăcută într-un stil romantic. Ferestrele, terminate în arc în plin cintru dar cu decorație neogotică deasupra, au luat locul orificiilor pentru piesele de artilerie iar fațada a fost realizată în cărămidă aparentă. Primul etaj, construit pe înălțimea a două caturi normale conține două săli boltite în stil neogotic, una cu trei nave iar cealaltă cu două ce sunt construite din cărămidă și susținute de un șir de coloane masive.

    Clădirea se termină în plan vertical printr-un etaj mansardă iar din punct de vedere al plasticii exterioare, în partea superioară a fațadei se află un coronament crenelat.

    Turnul castelului este de formă rectangulară, de mică înălțime, cu ferestre mici și decorat cu creneluri la extremitatea superioară astfel încât acoperișul nu este vizibil. Intrarea principală a fost modificată și este flancată de doi pilaștri masivi ce au în partea superioară câte o colecție de arme specifice Evului Mediu care contribuie la aspectul gotic al castelului.

    Cele două capete ale fațadei principale sunt prevăzute cu rezalite, ale căror colțuri sunt accentuate printr-o imitație în tencuială a sistemului constructiv din piatră.[10]

    Muzeu

    [modificare | modificare sursă]

    Din 1947, castelul a fost atribuit Muzeului Banatului și găzduiește secțiile de istorie și de științe ale naturii. Castelul se află din nou în renovare.

    Imagini

    [modificare | modificare sursă]
    • Intrarea principală
      Intrarea principală
    • Vedere laterală cu turnul castelului
      Vedere laterală cu turnul castelului
    • Turnul
      Turnul
    • vedere dinspre Piaţa Victoriei
      vedere dinspre Piaţa Victoriei

    Bibliografie

    [modificare | modificare sursă]
    • Munteanu, Ioan, Munteanu, Rodica, Timișoara. Monografie, Ed. Mirton, Timișoara, 2002, ISBN 973-585-650-6
    • Teodor Octavian Gheorghiu, Arhitectura medievală de apărare din România, Editura tehnică 1985
    • Opriș, Mihai, Timișoara. Mică monografie urbanistică, Editura Tehnică, București, 1987
    • Schuster, Else von , O plimbare prin Timișoara, 1996 ISBN 973-97541-3-9

    Note

    [modificare | modificare sursă]
    1. ^ GeoNames, accesat în  
    2. ^ a b Monuments database,  
    3. ^ a b Liliana Iedu, Telenovela Castelului Huniade continuă la Timișoara! Consiliul Județean Timiș NU a depus proiect pentru accesarea de fonduri europene, opiniatimisoarei.ro, 21 decembrie 2016, accesat 2017-05-14
    4. ^ von Schuster, p. 109
    5. ^ Gheorghiu, p. 75
    6. ^ Opriș, p. 17
    7. ^ von Schuster, p. 110
    8. ^ Gheorghiu, p. 112
    9. ^ Munteanu, p. 187
    10. ^ castelul huniade

    Vezi și

    [modificare | modificare sursă]
    Portal icon Portal Banat

    Legături externe

    [modificare | modificare sursă]

    Materiale media legate de Castelul Huniade la Wikimedia Commons


    v • d • m
    Obiective turistice în Timișoara
    Clădiri istorice
    Clădiri culturale
    Edificii religioase
    Clădiri educaționale
    Biblioteca Centrală a Universității Politehnica · Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” · Biblioteca Județeană „Sorin Titel” · Colegiul Economic „Francesco Saverio Nitti” · Colegiul Național „Ana Aslan” · Colegiul Național Bănățean · Colegiul Național „Constantin Diaconovici Loga” · Colegiul Național de Artă „Ion Vidu” · Liceul de Arte Plastice · Liceul Israelit · Liceul Pedagogic „Carmen Sylva” · Liceul Piarist · Liceul Teoretic „Béla Bartók” · Liceul Teoretic „Grigore Moisil” · Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” · Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” · Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului · Universitatea de Vest · Universitatea „Ioan Slavici” · Universitatea Politehnica · Universitatea Tibiscus
    Statui, monumente și fântâni
    Păduri, parcuri și grădini
    Piețe publice
    Facilități sportive
    Centre de afaceri
    Shopping
    Infrastructură
    v • d • m
    Palate și castele din România
    Țara Românească Castelul Peleș
    Moldova
    Transilvania
    și Banat
    Palatul Principilor din Alba Iulia • Biblioteca Batthyaneum • Castelul din Blaj • Palatul Cultural din Blaj • Castelul Zichy din Diosig • Conacul Zichy din Lugașu de Jos • Conacul Bartsch din Sălard • Castelul Bánffy de la Bonțida • Conacul Dujardin din Coasta • Conacul Kornis din Mănăstireni • Castelul Bethlen din Criș • Castelul Bran • Castelul Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus • Castelul Haller din Ogra • Castelul Kemény din Brâncovenești • Brukenthal • Castelul Tobias din Boarta • Castelul Brukenthal din Micăsasa • Conacul Laszay din Gârbău • Castelul Brukenthal din Sâmbăta de Jos • Castelul Beldy Pál din Budila • Castelul Mikes din Budila • Conacul Ugron din Cristuru Secuiesc • Castelul Sükösd-Bethlen • Palatul Bánffy din Cluj • Dicasterial • Castelul Apafi din Dumbrăveni • Cetatea Făgărașului • Castelul Hunedoarei • Castelul Kornis-Rákóczi-Bethlen • Castelul Lázár • Magna Curia • Palatul Baroc din Oradea • Palatul Episcopiei Ortodoxe din Oradea • Castelul Bánffy din Răscruci • Conacul Schilling de la Corneni • Cetatea Sighișoara • Castelul Teleki din Gornești • Castelul Teleki din Dumbrăvioara • Conacul Teleki din Glodeni • Conacul Zichy din Voivodeni • Castelul Degenfeld din Cuci • Conacul Pataki din Deaj • Castelul Bánffy din Gheja • Castelul Haller din Sânpaul • Castelul de vânătoare din Lăpușna • Palatul Episcopiei Greco-Catolice din Oradea • Conacul Keresztes-Eperjesi din Mica • Castelul Pekri din Ozd • Castelul Horváth-Petrichevich din Păsăreni • Castelul Máriaffy din Sângeorgiu de Mureș • Castelul Bethlen din Bahnea • Castelul Rhédei-Rothenthal din Seuca • Castelul Dániel din Gănești • Castelul Pekri din Târnăveni • Conacul Béldi din Târnăveni • Curia Dósa-Barátosi din Trei Sate • Palatul Culturii din Târgu Mureș • Conacul Szilvássy din Târnăveni • Castelul Huniade din Timișoara • Castelul Ugron din Zau de Câmpie • Palatul Princiar din Turda • Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure • Castelul Kornis-Rakoczy-Bethlen din Iernut • Castelul Bethlen din Dragu • Castelul Béldy din Jibou • Castelul Csáky din Almașu • Castelul Haller din Gârbou • Conacul Hatfaludy din Hida • Conacul Sebes din Panic • Conacul Zsombory din Zimbor • Castelul Báthory din Șimleu Silvaniei • Castelul de vânătoare Zichy • Castelul Bethlen din Arcalia • Castelul Bethlen Pal din Beclean • Castelul Bethlen din Beclean • Castelul Wessélenyi din Chiochiș • Castelul Teleki din Comlod • Castelul Károly din Dobric • Castelul Haller din Matei • Castelul Teleki din Posmuș • Castelul Lázár Imre din Sărata • Castelul Kemény din Șieu • Castelul Banffy din Urmeniș • Castelul Apafi din Coștiui • Castelul Blomberg • Palatul Cultural din Sighetu Marmației • Castelul Brukenthal din Avrig • Palatul Brukenthal din Sibiu • Castelul Turnu Roșu din Boița • Castelul Martinuzzi • Castelul Mikes din Cisteiu de Mureș • Castelul Bánffy din Sâncrai • Ansamblul castelului Bethlen din Sânmiclăuș • Ansamblul conacului Teleky din Țelna • Castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă • Castelul Wesselényi din Obreja • Castelul Teleky din Uioara de Sus • Castelul Eszterhazy • Castelul Bela Fay din Simeria • Bastionul Roșu din Ilia • Castelul contelui Nopcsa din Săcel • Castelul Nopcsa din Zam • Castelul Nopcsa din Arad • Castelul contelui Veress • Castelul Gyulay Ferencz • Castelul Kendeffy • Castelul Nalatzi-Fay din Nălațvad • Castelul Pogány din Păclișa • Conacul Klobosiski din Gurasada • Castelul Salbek din Petriș • Castelul Konopi din Odvoș • Castelul Csernovics din Macea • Castelul Dietrich-Sukowsky din Pâncota • Castelul Purgly din Șofronea • Castelul regal de la Săvârșin • Castelul Teleki din Căpâlnaș • Castelul Nakó • Castelul Rákóczi-Bornemissza
    Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Castelul_Huniade_din_Timișoara&oldid=15833940