Catedrala Încoronării din Alba Iulia
| Catedrala Încoronării din Alba Iulia | |
 Catedrala Încoronării din Alba Iulia | |
| Poziționare | |
|---|---|
| Coordonate | 46°04′06″N 23°34′10″E / 46.06842°N 23.56954°E |
| Localitate | Alba-Iulia |
| Județ | Alba |
| Țara |  România |
| Edificare | |
| Arhitect | Victor Ștefănescu |
| Stil artistic | bizantin |
| Data începerii construcției | 28 martie 1921 |
| Data finalizării | septembrie 1922 |
| Clasificare | |
| Cod LMI | AB-II-a-A-00128 |
| Prezență online | site web oficial |
Modifică date / text  | |
Catedrala Încoronării din Alba Iulia, cu hramul Sfânta Treime, a fost construită cu sprijinul Casei Regale a României, după planurile arhitectului Victor Ștefănescu. Lucrările au fost începute la 28 martie 1921 și au fost finalizate la mijlocul lunii septembrie 1922, la 8 octombrie având loc sfințirea și primirea hramului Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, în memoria primului întregitor al românilor și patron al evenimentului.[1]
Din 1975 lăcașul servește drept catedrală a Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia.
Catedrala Încoronării din Alba-Iulia este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare AB-II-a-A-00128.[2]
Istoric
[modificare | modificare sursă]În curtea acestei biserici a avut loc în data de 15 octombrie 1922 ceremonia de încoronare a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria ca suverani ai României Mari. După ce Miron Cristea, Patriarhul României, a ținut în catedrală o Liturghie solemnă și a sfințit coroanele regale gata pregătite, s-a trecut la ceremonia încoronării. Aceasta a avut loc în fața clopotniței, unde a fost amenajată o scenă îmbrăcată în pânză roșie, pe care era înălțat baldachinul încoronării, întrețesut cu brocart roșu și galben pe un fond alb. Încoronarea nu s-a făcut în catedrală deoarece Ferdinand, care era de religie catolică, nu a dorit să fie încoronat de un membru al Bisericii Ortodoxe. Astfel, Ferdinand și-a așezat singur pe cap Coroana de Oțel, după care a pus coroana de aur pe capul soției sale îngenunchiate.[3]
La 1 decembrie 1948, după interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, a fost organizată aici o ceremonie dedicată „reîntregirii Bisericii Ortodoxe Române”, ocazie cu care mai mulți preoți greco-catolici au depus jurământ de credință către patriarhul Justinian Marina. Numele lăcașului a fost schimbat cu ocazia respectivă în „Catedrala Reîntregirii Bisericii Ortodoxe Române”.[4] O placă de marmură amintește de acel eveniment.
Arhitectură
[modificare | modificare sursă]
Arhitectura în stil bizantin a fost inspirată de Biserica Domnească din Târgoviște[5], vechiul loc de încoronare pentru voievozii valahi.[6]
Edificiul are formă de cruce greacă înscrisă. Intrarea în biserică se face printr-un pridvor deschis cu arcade mari, sprijinite pe patru coloane cu capiteluri. În nișele laterale din pridvor sunt fixate patru plăci de marmură cu inscripții comemorative care ilustrează patru evenimente importante: [7]
- Tipărirea Noului Testament de Mitropolitul Simion Ștefan la 1648;
- Unirea de la 1600, înfăptuită de Mihai Viteazul;
- Martiriul lui Horea, Cloșca și Crișan;
- Refacerea unității spirituale a românilor.
În interior se pătrunde printr-un pronaos dreptunghiular, cu trei unități de boltire în segment de arc de cerc, un naos îngust și altar. Iconostasul, mobilierul și stranele au fost realizate din lemn de stejar, cu motive decorative de inspirație brâncovenească.[8]
Pictura murală a fost realizată de pictorul Costin Petrescu în tehnica „a fresco” (frescă) și se înscrie în spiritul iconografiei tradiționale. De o parte și de alta a intrării, apar portretele suveranilor României Mari, Regele Ferdinand I Întregitorul și regina Maria[9]. În timpul regimului comunist, cele două portrete au fost acoperite cu o peliculă de vopsea, fiind restaurate după 1989.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ 90 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia - Mica enciclopedie AS, Emanuel Badescu, Formula AS - anul 2012, numărul 1040, accesat la 8 iulie 2013
- ^ Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din România, accesat 14 ianuarie 2013
- ^ Incoronarea Regilor Romăniei Desăvărșite, 1 decembrie 2007, Costin Anghel, Jurnalul Național, accesat la 8 iulie 2013
- ^ Claudiu Pădurean (), „Catedrala Încoronării versus Catedrala Reîntregirii”, România liberă, accesat în
- ^ „T. Goronea, Laura Stanciu,Catedrala Încoronării, Alba Iulia, 1997”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Catedrala Încoronării versus Catedrala Reîntregirii Arhivat în , la Wayback Machine., 13 aprilie 2011, Claudiu Padurean, România liberă, accesat la 8 iulie 2013
- ^ Metropolitan Alba Iulia: Catedrala Arhiepiscopala din Alba-Iulia
- ^ T. Goronea, Laura Stanciu, "Cetatea Alba Iulia - Monumente istorice și de artă" , Alba Iulia, 1997
- ^ „Obiectul Lunii Iunie 2011: Mantia Regelui Ferdinand”. Arhivat din original la . Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]
- Despre Catedrala Ortodoxă din Alba-Iulia la enciclopedia OrthodoxWiki
- Catedrala Arhiepiscopala din Alba-Iulia, 13 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro
- Catedrala Încoronării versus Catedrala Reîntregirii Arhivat în , la Wayback Machine., 13 aprilie 2011, Claudiu Padurean, România liberă
- Catedrala Reîntregirii Alba-Iulia Arhivat în , la Wayback Machine., 30 ianuarie 1999, Revista Magazin
- Cum s-a ridicat Catedrala Încoronării Regilor Ferdinand și Maria, în urmă cu peste nouă decenii Arhivat în , la Wayback Machine., 25 aprilie 2013, Dorin Timonea, Adevărul
- Catedrala Încoronării - simbol al unității naționale[nefuncțională], 27 ianuarie 2010, Alexandru Chituță, Ziarul Lumina
- Catedralele Ortodoxiei românești: Alba Iulia Arhivat în , la Wayback Machine., 31 octombrie 2012, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina
- Catedrala din Alba Iulia în perioada interbelică[nefuncțională], 31 mai 2011, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina
_-_detaliu_pictural_al_cupolei.JPG){kind=small}
