Cleptomanie
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Cleptomanie | |
Specialitate | psihiatrie psihologie |
---|---|
Clasificare și resurse externe | |
ICD-11 | |
ICD-9-CM | 312.32[1][2] |
Modifică date / text |
Cleptomania (din greacă: Κλεπτομανία - Κλεπτοa =a fura și μανία=manie ) Manie caracterizată prin impulsul , de a-și însuși prin furt bunuri străine fără a avea nevoie de ele și fără a urmări un profit material.[3]
Medical este considerată ca fiind o tulburare gravă de sănătate mintală Pacientul simte nevoia să fure diverse obiecte nefolositoare lui (rareori folositoare), cu sau fără de valoare. Cleptomanii mereu aduc ca justificație pentru gestul lor o nemulțumire personală.
Cauzele probabile sunt modificări la nivelul structurii creierului sau modificări în neuro transmisia cerebrală.[4]
Psihiatria definește cleptomania ca fiind o obsesie; bolnavul vine încadrat ca o persoană „pregătită” să se gândească la asta dar niciodată să acționeze în acest sens.
În psihanalitică, cleptomania este considerată ca fiind un început de boală, depresie și plictiseală. În tratamentul episoadelor de cleptomanie, se recomandă cooperarea dintre pacient, medic specialist si psiholog. În tratament se utilizează medicamente si terapie cognitiv-comportamentală.[5]
Cleptomania este considerata o boala rară. Persoanele cu cleptomanie nu solicita ajutor medical sau sunt pur si simplu închise pentru furt, multe cazuri de cleptomanie nefiind diagnosticate.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Monarch Disease Ontology release 2018-06-29[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor); - ^ Disease Ontology, accesat în
- ^ Dima, Eugenia (). Dicționar explicativ ilustrat al limbii române. Gunivas. p. 380.
- ^ „Cleptomanie: Cauze, simptome, diagnosticare, tratament | MedLife”. www.medlife.ro. Accesat în .
- ^ Romilă, Aurel (). Psihiatrie. Editat de Asociația Psihiatrilor Liberi din România. p. 452.