Sari la conținut

Comuna Bertea, Prahova

45°13′49″N 25°52′9″E (Comuna Bertea, Prahova) / 45.23028°N 25.86917°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Bertea
—  comună  —

Bertea se află în România
Bertea
Bertea
Bertea (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°13′49″N 25°52′9″E ({{PAGENAME}}) / 45.23028°N 25.86917°E

Țară România
Județ Prahova

SIRUTA132342

ReședințăBertea
ComponențăBertea, Lutu Roșu

Guvernare
 - primar al comunei Bertea[*]Aurelian Boghici[*][1] (PNL, )

Suprafață
 - Total34,6 km²

Populație (2021)
 - Total2.701 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal107065

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Bertea este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Bertea (reședința) și Lutu Roșu.

Comuna se află în zona de munte din partea central-nordică a județului, nordul ei aflându-se în Munții Grohotiș, cu altitudinea maximă în vârful Sf. Ilie, de 1.588 m. Ea cuprinde mare parte din valea râului Bertea, un mic afluent al Vărbilăului. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ101T, care duce spre sud către comuna Aluniș, aflată la confluența Bertei cu Vărbilăul, și spre nord-vest către Valea Doftanei, pe un traseu nemodernizat.[2]




Componența etnică a comunei Bertea

     Români (96,15%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (3,85%)



Componența confesională a comunei Bertea

     Ortodocși (92,52%)

     Creștini după evanghelie (2,55%)

     Alte religii (0,37%)

     Necunoscută (4,55%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Bertea se ridică la 2.701 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.239 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,15%), iar pentru 3,85% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,52%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (2,55%), iar pentru 4,55% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Bertea este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Aurelian Boghici[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal5     
Partidul Social Democrat2     
Blocul Suveranist Român⁠(d)1     
Alianța pentru Unirea Românilor1     
Forța Dreptei1     
Belciug Mihail-Cătălin1     

În trecut, a făcut parte din fostul județ Saac (Săcuieni).[7]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Bertea făcea parte din plaiul Vărbilău din județul Prahova, și era formată doar din satul de reședință, cu 1303 locuitori. În comună funcționau 8 mori de apă pe pârâul Bertea și două biserici ortodoxe — una fondată în 1830 și alta în 1850.[8] În 1925, comuna Bertea făcea parte din aceeași plasă Vărbilău și avea 2886 de locuitori.[9]

În 1950, a fost inclusă în raionul Teleajen al regiunii Prahova și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, a fost transferată din nou la județul Prahova, în componența actuală.[10][11]

Țuica de Bertea este trecută în Registrul Produselor Tradiționale din România.[12]

În anul 2009 a fost construită Casa etnografică Bertea.[13]

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]
Crucea de piatră din 1598 din fața salonului de dans din Bertea

În comuna Bertea se află biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” (mijlocul secolului al XIX-lea), monument istoric de arhitectură de interes național. În rest, în comună mai există zece alte obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate aflate în satul Bertea. Nouă dintre ele sunt clasificate ca monumente de arhitectură — hanul cu cârciumă și prăvălie Maria Lăcătuș (1900) și casele Constantin Tănase, Ioana Boghici, Ioana Șinca, Sorin Teleanu, Ion Vlădoiu, Cornel Cojocărel, Ioana Petrescu și Gheorghe Ștefan (toate datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea). Al zecelea obiectiv este crucea de pomenire (de drum) din piatră, datând din 1598 și aflată în fața salonului de dans, clasificată ca monument memorial sau funerar.

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  2. ^ Google Maps – Comuna Bertea, Prahova (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  7. ^ Constantin C. Giurescu Istoria românilor vol. II partea I, ediția a IV-a, 1943
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Bertea, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 388. 
  9. ^ „Comuna Bertea în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  10. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  11. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  12. ^ Secretele țuicii de Bertea, cea mai premiată băutură românească – rețeta folosită de moșnenii prahoveni pentru a obține gustul desăvârșit, 22 iulie 2015, Dana Mihai, Adevărul, accesat la 21 mai 2016
  13. ^ Pârvu, Constantin (). Bertea Un Colț de Rai. Monitorul Oficial. p. 507.