Comuna Chilia Veche, Tulcea

Coordonate: 45°20′22″N 29°17′37″E ({{PAGENAME}}) / 45.339451°N 29.293722°E
Chilia Veche
— *comună și localitate de frontieră[]** —

Chilia Veche (România) Poziția geografică în România

Țară	România
Județ	Tulcea

SIRUTA	160172

Reședință	Chilia Veche
Componență	Chilia Veche Câșlița Ostrovu Tătaru Tatanir

Guvernare
- primar al comunei Chilia Veche[*]	Timur-Alexandru Ciauș[*]^[1] (PSD, octombrie 2020)

Suprafață
- Total	533,58 km²
Altitudine	5 m.d.m.

Populație (2021)
- Total	1.728 locuitori
- Densitate	4 loc./km²

Fus orar	UTC+2
Cod poștal	827050

Prezență online
site web oficial GeoNames OpenStreetMap relation

Amplasarea în cadrul județului Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text

Chilia Veche este o comună în județul Tulcea, Dobrogea, România, formată din satele Câșlița, Chilia Veche (reședința), Ostrovu Tătaru și Tatanir.

Împrejurimile Chiliei Vechi văzute din satelit.

Informații generale

Comuna Chilia Veche este situată în partea de nord a județului Tulcea și în extremitatea nordică a Deltei Dunării, delimitată de următoarele teritorii comunale:

la Nord - brațul Chilia, limita frontierei de stat cu Ucraina,
la Vest - teritoriul administrativ al comunei Pardina;
la Sud - teritoriul administrativ al comunelor Crișan și Maliuc;
la Est - teritoriul administrativ al comunei Rosetti.

Legătura cu comuna se realizează pe uscat de-a lungul brațului Chilia pe drumul ce pornește din Tudor Vladimirescu în fața Tulcei, apoi pe apă cu bacul care traversează brațul Tătaru.

Satele componente ale comunei sunt

Chilia Veche - reședința de comună;
Câșlița - situat la 4 km față de reședința de comună;
Ostrovu Tătaru - situat la 2 km față de reședința de comună;
Tatanir - situat la 20 km față de reședința de comună.

Suprafața administrativă a comunei este 53358 ha.^[2]

Istorie

În anul 334 î. Hr., în zonă și aproape de malul mării este menționată colonia greacă Ahilea, fortificată de un general al lui Alexandru Macedon, pe nume Zopyrion. Conform studiilor paleohidrografice^[3], malul mării se afla atunci la câteva leghe la răsărit de Chilia Veche, deoarece deltele secundare ale brațului Thiagola (azi Chilia), cea dintre punctele Babina-Jibrieni-Periprava-Merhei și cea care începe la Vâlcov, nu erau încă formate. Nu există dovezi arheologice că Ahilea ar fi fost situată pe amplasamentul actual al Chiliei Vechi nici că denumirea de Chilia ar fi o deformație a Ahileei, iar lingviștii afirmă că provine din greaca medievală κελλία - kellia: « hambarele », care a dat atât denumirea românească pe vremea lui Mircea cel Bătrân cât și denumirea turcă Eski-Kilya și denumirile slave Стара-Кілія în ucraineană și Старая-Килия în rusă. Satul astăzi denumit „Tatanir” (ca urmare a unor greșeli de transcriere din sec. XIX) se numea la origini Tatomir.^[4] După perioada bizantină (până în 680 și din 915 până în 1186) și vlaho-bulgară (1186-1394), Chilia Veche a fost o vrme disputată între Țara Românească, despotatul Dobrogei și Genovezi, apoi a devenit posesiune turcă otomană din 1424 până în 1829 când devine rusească. În 1856 este restituită Imperiului otoman (în timp ce Chilia Nouă este restituită principatului Moldovei) iar din 1878 încoace aparține României (în timp ce Chilia Nouă a aparținut successiv imperiului Rus, primei Republici Moldovenești, României, Uniunii Sovietice și Ucrainei).^[5]

Turism

Pe teritoriul sau în apropierea comunei se găsesc rezervațiile naturale (16 la număr) cu caracteristice morfohidrografice specifice și cu originală floră și faună:

Rezervația Roșca-Buhaiova-Hrecișca are 15.400 ha, înconjoară lacul Matița, între grindurile Letea și Chilia. Aici cuibărește cea mai mare colonie de pelicani din Europa, colonii de egrete, lopătari, stârci galbeni, și tot aici se află șleauri de silvostepă și pădurea Letea cu stejari brumării sau pedunculați, frasini, plopi tremurători și plante agățătoare.
Rezervația Perișor-Zătoanele are 14.200 ha, în estul lacului Dranov la sud de brațul Sfântu Gheorghe. Aici cuibărec cele mai multe lebede, pelicani creți, etc.
Rezervația Periteasca-Leahova de circa 3900 ha, situată în limanelor Razim-Golovița-Zmeica-Sinoe, cu insula Popina și grinduri nisipoase, este zona cea mai populată cu păsări de pe coastă. La fel de interesante sunt și celelalte rezervații: Caraorman, Uzlina, Grindul Lupilor și altele.

Mulțimea de brațe secundare și gârle din jurul Chiliei Vechi, mai ales brațul azi denumit Tătaru (odinioară „Tatomir”^[6]) nu de puține ori a scos la iveală adevarați « monștri » subacvatici (somni, crapi, știuci, șalăi) spre deliciul gastronomic al turiștilor care poposesc la Chilia Veche.

Climă

Clima este continentală cu veri fierbinți cu precipitații slabe și ierni cu viscole puternice dar nu prea reci mulțumită influenței pontice; temperatura medie anuală este de 12 °C; cantitatea anuală medie de precipitații de 367mm.^[7]

Demografie

Componența etnică a comunei Chilia Veche

Români (89,99%)

Ruși lipoveni (1,91%)

Ucraineni (1,22%)

Alte etnii (0,12%)

Necunoscută (6,77%)

Componența confesională a comunei Chilia Veche

Ortodocși (91,38%)

Alte religii (1,56%)

Necunoscută (7,06%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Chilia Veche se ridică la 1.728 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.132 de locuitori.^[8] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,99%), cu minorități de ruși lipoveni (1,91%) și ucraineni (1,22%), iar pentru 6,77% nu se cunoaște apartenența etnică.^[9] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,38%), iar pentru 7,06% nu se cunoaște apartenența confesională.^[10]

Politică și administrație

Comuna Chilia Veche este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Timur-Alexandru Ciauș[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[11]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	4
	Partidul Național Liberal	4
	Uniunea Salvați România	2
	Alianța pentru Unirea Românilor	1

Personalități născute aici

Petru Pintilie (1922 - 1983), scriitor;
Anton Calenic (n. 1943), caiacist.

Note

^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
^ [1]
^ [2]
^ Pe „Harta Principatelor Unite ale României” de Pr. George Filipescu-Dubău și Anton Parteni-Antonin, Iași 1865 apare ca „Tatomirești".
^ Horia Matei, Florin Constantiniu, Marcel Popa: Istoria lumii în date, Editura Enciclopedică, București 1969, Hans-Erich Stier: Grosser Atlas zur Weltgeschichte, ed. Westermann 1985, ISBN: 3-14-100919-8.
^ „Harta Principatelor Unite ale României” din 1865, deja citată.
^ [3]
^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

[75221857d459fc4364c8959c0f13d199-1] Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă

[2] [1]

[3] [2]

[4] Pe „Harta Principatelor Unite ale României” de Pr. George Filipescu-Dubău și Anton Parteni-Antonin, Iași 1865 apare ca „Tatomirești".

[5] Horia Matei, Florin Constantiniu, Marcel Popa: Istoria lumii în date, Editura Enciclopedică, București 1969, Hans-Erich Stier: Grosser Atlas zur Weltgeschichte, ed. Westermann 1985, ISBN: 3-14-100919-8.

[6] „Harta Principatelor Unite ale României” din 1865, deja citată.

[7] [3]

[insse_2011_nat-8] „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-9] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-10] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[11] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]