Comuna Corbii Mari, Dâmbovița
| Corbii Mari | |
| — comună — | |
 | |
  Corbii Mari Corbii Mari (România) | |
| Coordonate: 44°33′N 25°30′E / 44.550°N 25.500°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Dâmbovița |
| SIRUTA | 66857 |
| Reședință | Corbii Mari |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Corbii Mari[*] | Ionuț Bănică[*][1] (PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 106,17 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 8.298 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 137135 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
Modifică date / text  | |
Corbii Mari este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Bărăceni, Corbii Mari (reședința), Grozăvești, Moara din Groapă, Petrești, Podu Corbencii, Satu Nou, Ungureni și Vadu Stanchii.[2] Comuna se află în sudul județului, între râurile Argeș și Neajlov și este traversată de autostrada București–Pitești.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Corbii Mari făcea parte din plasa Neajlovul a județului Vlașca, era formată din satele Corbii Mari și Podu Corbeanca, cu o populație totală de 958 de locuitori. În comună funcționa o biserică zidită în 1859 și o școală mixtă cu cinci clase, frecventată în 1888 de 64 de elevi (dintre care 26 fete).[3] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei erau organizate în aceeași plasă și comuna Patruzeci de Cruci, formată din cătunele Patruzeci de Cruci (astăzi, Petrești) și Moara din Groapă, cu o populație de 518 locuitori. Aici funcționau 2 biserici, o școală cu 67 de elevi, o moară și o piuă pe Neajlov.[4] Satul Grozăvești făcea pe atunci parte din comuna Fundu Părului,[5] iar satul Valea Stanchii — din comuna Corbi-Ciungi.[6]
În 1925, comuna Corbii Mari, în aceeași compoziție, avea 1600 de locuitori și devenise reședința plășii Neajlov.[7] Comuna Fundu Părului avea în compunere satele Fundu Părului, Ungureni și Principele Carol.[8] Comuna Patruzeci de Cruci a căpătat definitiv denumire de Petrești, deși satul ei de reședință a rămas cu același nume; alături de el, se aflau în comună și satele Bărăceni, Moara din Groapă, Grozăvești și Obislav, cu 2217 locuitori.[9]
În 1950, comunele au fost incluse în raionul Titu al regiunii București. Între timp, satul Ungureni din comuna Fundu Părului a crescut și a devenit el reședința comunei, denumită după el. După reforma organizării administrativ-teritoriale din 1968, comunele au fost transferate la județul Dâmbovița, iar comunele Ungureni și Petrești au fost desființate și incluse în comuna Corbii Mari.[10][11]
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Corbii Mari
Români (91,03%)
Alte etnii (0,35%)
Necunoscută (8,62%)
Componența confesională a comunei Corbii Mari
Ortodocși (89,62%)
Alte religii (1,57%)
Necunoscută (8,81%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Corbii Mari se ridică la 8.298 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 8.316 locuitori.[12] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,03%), iar pentru 8,62% nu se cunoaște apartenența etnică.[13] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,62%), iar pentru 8,81% nu se cunoaște apartenența confesională.[14]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Corbii Mari este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ionuț Bănică[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[15]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 13 | ||||||||||||||
| Partidul Național Liberal | 1 | ||||||||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | ||||||||||||||
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea nr. 290 din 2018. Parlamentul României.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Corbi-Mari”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 637.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Patru-zeci-de-Cruci, sau Petrești, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 641.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Fundul-Pîrîului, com. rur” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 445.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Valea-Stanchii, Giulea, sau Crețuleasca” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 702.
- ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Corbii Mari”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 805.
- ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Fundu Părului”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 807.
- ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Petrești”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 812.
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
