Comuna Ghelința, Covasna
Ghelința | |||
Gelence | |||
— comună — | |||
Biserica catolică din satul Ghelința | |||
| |||
Ghelința (România) Poziția geografică în România | |||
Coordonate: 45°53′45″N 26°19′54″E / 45.895971°N 26.331783°E | |||
---|---|---|---|
Țară | România | ||
Județ | Covasna | ||
SIRUTA | 64318 | ||
Atestare documentară | 1567 | ||
Reședință | Ghelința | ||
Componență | Ghelința, Harale | ||
Guvernare | |||
- primar al comunei Ghelința[*] | Botond-János Ilyés[*][1] (UDMR, octombrie 2020) | ||
Suprafață | |||
- Total | 110,2 km² | ||
Populație (2021) | |||
- Total | 4.917 locuitori | ||
- Densitate | 46,5 loc./km² | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Cod poștal | 527090 | ||
Localități înfrățite | |||
- Balatongyörök | Ungaria | ||
- Dunaszentgyörgy | Ungaria | ||
- Encs | Ungaria | ||
Prezență online | |||
site web oficial GeoNames | |||
Amplasarea în cadrul județului | |||
Modifică date / text |
Ghelința (în maghiară Gelence) este o comună în județul Covasna, Transilvania, România, formată din satele Ghelința (reședința) și Harale.
În trecut, pe teritoriul comunei se exploata petrol.[2]
Monumente
[modificare | modificare sursă]Biserica romano-catolică Sf. Emeric (Szent Imre) din Ghelnița, cu valoroase fresce din prima jumătate a sec. al XIV-lea.
Demografie
[modificare | modificare sursă]Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Ghelința se ridică la 4.917 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.815 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (92,03%), cu o minoritate de romi (3,72%), iar pentru 3,4% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (91,86%), cu o minoritate de reformați (2,22%), iar pentru 3,7% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Ghelința este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Botond-János Ilyés[*] , de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Uniunea Democrată Maghiară din România | 13 | ||||||||||||||
Partida Romilor „Pro Europa” | 1 | ||||||||||||||
Forța Civică Maghiară - Magyar Polgári Erő | 1 |
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ http://www.gelence.org/index.php?id=6&L=2 Arhivat în , la Wayback Machine., Accesat la 2010-11-6}}
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Oituz - Ojdula (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România).
|