Sari la conținut

Comuna Popești, Iași

47°08′42″N 27°15′33″E (Comuna Popești, Iași) / 47.14500°N 27.25917°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte sensuri, vedeți Popești.
Popești
—  comună  —

Popești se află în România
Popești
Popești
Popești (România)
Poziția geografică
Coordonate: 47°08′42″N 27°15′33″E ({{PAGENAME}}) / 47.14500°N 27.25917°E

Țară România
Județ Iași

SIRUTA98435

ReședințăPopești
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Popești[*]Vasile Lupu[*][1][2] (PNL, )

Suprafață
 - Total72,64 km²
Altitudine139 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total4.287 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal707370[3]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Popești este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Doroșcani, Hărpășești, Obrijeni, Pădureni, Popești (reședința) și Vama.

Comuna se află în zona central-vestică a județului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ282D, care o leagă spre nord de Podu Iloaiei (unde se termină în DN28) și spre sud de Mădârjac. Lângă Popești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ207A, care o leagă spre vest și sud-vest de Sinești și mai departe în județul Neamț de Boghicea, Bâra, Sagna și Roman (unde se termină în DN2).[4]




Componența etnică a comunei Popești

     Români (81,85%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (18,15%)




Componența confesională a comunei Popești

     Ortodocși (81,64%)

     Alte religii (0,07%)

     Necunoscută (18,29%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Popești se ridică la 4.287 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.085 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (81,85%), iar pentru 18,15% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,64%), iar pentru 18,29% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Popești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Vasile Lupu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Alianța pentru Unirea Românilor6      
Partidul Național Liberal5      
Partidul Social Democrat3      
Partidul Mișcarea Populară1      

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Cârligătura a județului Iași și era formată din satele Popești, Rădeni, Obrijeni, Doroșcani, Hărpășești, Mădârjac, Grumușelele și Bojila, având în total 2736 de locuitori. În comună funcționau o moară de apă, una cu aburi, trei școli cu 98 de elevi, și șapte biserici.[9] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Bahlui a aceluiași județ, având 2811 locuitori în satele Doroșcani, Hărpășești, Obrigeni, Popești și Vama.[10] În 1931, comunei i s-au alipit temporar satele comunei Sinești care a fost desființată, dar ulterior comuna Sinești a reapărut.[11]

În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Frumos și apoi (după 1960) raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, ea a revenit la județul Iași, reînființat.[12][13]

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]
Conacul Cantacuzino-Pașcanu din Popești, monument istoric

Unsprezece obiective din comuna Popești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Cinci dintre acestea sunt situri arheologice: situl din „Dealul Gagea” de la nord-nord-est de satul Doroșcani; situl din „Dealul Viilor” aflat la 3,5 km nord de același sat; situl de la „Gropul Morii” de la 1 km nord-est de satul Hărpășești; situl „din Sărături”, de la 1,5 km est-nord-est de Popești; și situl de „la Movilă”, de la 1 km sud de același sat.

Celelalte șase sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1857) de la Doroșcani; biserica „Sfinții Împărați” (1833) din Hărpășești; biserica de lemn „Sfântul Gheorghe” (1780) din Roșcani; biserica de lemn „Sfântul Dumitru” (1835); Biserica de lemn „Sfânta Treime” (1700) din Popești; și ansamblul conacului Cantacuzino-Pașcanu (secolul al XVIII-lea), ansamblu aflat în satul Popești și format din conacul propriu-zis și biserica „Sfântul Ilie” (1776).

Personalități născute aici

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  3. ^ https://coduripostaleok.ro/cod-postal-707370  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ Google Maps – Comuna Popești, Iași (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  9. ^ Lahovari, George Ioan (). „Popești, com. rur. în partea de S. a plășei Cîrligătura” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 48. 
  10. ^ „Comuna Popești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  11. ^ Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 218. . 
  12. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  13. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]