Comunitatea Politică Europeană
Comunitatea Politică Europeană | |
![]() | |
![]() | |
![]() | |
Abreviere | CPE / EPC |
---|---|
Înființare | 2022 |
Fondator | Emmanuel Macron ![]() |
Tip | Organizație interguvernamentală |
Apartenență | 47 de state membre |
Modifică date / text ![]() |
Comunitatea Politică Europeană este o platformă pentru discuții politice și strategice despre viitorul Europei, înființată în 2022.[1] Grupul s-a întrunit pentru prima dată în octombrie 2022, cu participanți din 45 de țări europene, precum și președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene.[2]
Istorie
[modificare | modificare sursă]Comunitatea Politică Europeană a fost propusă de președintele francez Emmanuel Macron în mai 2022,[3] în rolul său de președinte al Consiliului Uniunii Europene. În perioada 23-24 iunie 2022, el a prezentat-o oficial la reuniunea Consiliului European.[4]
Scop
[modificare | modificare sursă]Scopul Comunității Politice Europene este de a oferi o platformă de coordonare a politicilor țărilor europene de pe întreg continent și de a stimula dialogul politic și cooperarea pentru a aborda probleme de interes comun, astfel încât să consolideze securitatea, stabilitatea și prosperitatea continentului european,[4] în special în ceea ce privește criza energetică europeană.[5] Comunitatea Politică Europeană include și țări din afara Uniunii Europene precum Regatul Unit, Islanda, Ucraina, Republica Moldova, Turcia, Azerbaidjan, Georgia și Armenia.[1]
Summituri
[modificare | modificare sursă]
Se preconizează că vor avea loc două reuniuni la nivel înalt în fiecare an, alternând între țările UE și cele din afara UE.[1] Primul summit a avut loc la Praga în perioada 6–7 octombrie 2022.[6]
Nr. | Data | Țara-gazdă | Loc |
---|---|---|---|
1 | 6 octombrie 2022 | ![]() |
Cetatea din Praga, Praga |
2 | 1 iunie 2023 | ![]() |
Castelul Mimi, Bulboaca |
3 | 5 octombrie 2023 | ![]() |
Alhambra, Granada |
4 | ![]() |
Participanți
[modificare | modificare sursă]Țările participante la Comunitatea Politică Europeană sunt:[7]
Albania
Armenia
Austria
Azerbaidjan
Belgia
Bosnia și Herțegovina
Bulgaria
Cipru
Croația
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franța
Georgia
Germania
Grecia
Ungaria
Islanda
Irlanda
Italia
Kosovo
Letonia
Liechtenstein
Lituania
Luxemburg
Malta
Republica Moldova
Muntenegru
Țările de Jos
Macedonia de Nord
Norvegia
Polonia
Portugalia
România
Regatul Unit
San Marino
Serbia
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Elveția
Cehia
Turcia
Uniunea Europeană
Ucraina
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c Tidey, Alice (). „What we know and don't know about the new European Political Community”. euronews (în engleză). Accesat în .
- ^ „Meeting of the European Political Community, 6 October 2022”. www.consilium.europa.eu (în engleză). . Accesat în .
- ^ Brzozowski, Alexandra; Basso, Davide; Vasques, Eleonora (). „Macron teases alternative to EU enlargement”. www.euractiv.com (în engleză). Accesat în .
- ^ a b „Conclusions du Conseil européen, 23 et 24 juin 2022 - Présidence française du Conseil de l'Union européenne 2022”. Présidence française du Conseil de l'Union européenne (în franceză). Accesat în .
- ^ Cohen, Roger (). „Macron's New Europe Debuts in the Shadow of War”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Accesat în .
- ^ „Informal meeting of heads of state or government, Prague, 6-7 October 2022”. www.consilium.europa.eu (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ European Political Community (în engleză), Czech Presidency of the Council of the European Union