Constantin Stamati-Ciurea
| Constantin Stamati-Ciurea | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  Chișinău, Imperiul Rus |
| Decedat | (69 de ani)[1] Caracușenii Vechi, raionul Briceni, Moldova |
| Părinți | Constantin Stamati |
| Cetățenie |  Imperiul Rus |
| Ocupație | lingvist diplomat politician traducător poet |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
Constantin Stamati-Ciurea (n. 4 mai 1828, Chișinău – d. 22 februarie 1898, Caracușenii Vechi) a fost un scriitor, prozator, dramaturg și publicist român basarabean. Este fiul scriitorului Constantin Stamati. A activat în calitate de diplomat la ambasadele rusești din Paris, Berlin și Londra.
A scris povestiri (între care O vînătoare în Basarabia), piese de teatru (Fricosul, Moartea lui Lermontov, Cinofilul ș.a.), inițial în rusă, pentru că la acea vreme nu a existat o tipografie pentru limba română niciunde în Imperiul țarist. Mult mai târziu, și le-a publicat în limba maternă la Cernăuți, în Bucovina habsurgică. A fost unul din apărătorii identității românești a populației basarabene, dar și împotriva abuzurilor la care comunitatea lui era supusă: "Deci, eu ca român mă uit cu oarecare invidie la acești venetici din lume, ce s-au îmbogățit atunci, pe când țăranul nostru stătea pe loc, în mare mizerie în comparație cu dânșii" [2]. În 1895, regele român Carol I i-a răsplatit munca, acordându-i medalia "bene merenti".
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Constantin Stamati-Ciurea, Internet Speculative Fiction Database, accesat în
- ^ (C. Stamati-Ciurea, Răsunet din Basarabia, p. 241, Editura Litera, 1998)
