Cursus publicus
Cursus publicus, uneori denumit vehiculatio, era serviciul poștal imperial roman, care asigura schimburile oficiale și administrative în Imperiul Roman. Rețeaua sa este cunoscută până în zilele noastre prin Tabula Peutingeriana.[1]
Istoric
[modificare | modificare sursă]Organizarea acestui serviciu a început sub Augustus:
„Pentru a putea fi anunțat și a i se face cunoscut cu ușurință și mai repede ceea ce se petrecea în fiecare provincie, a plasat din distanță în distanță pe drumurile strategice, mai întâi tineri la intervale scurte, apoi căruțe. Al doilea procedeu i-a părut mai practic, întrucât același purtător de corespondență făcând întreaga călătorie putea fi întrebat în caz de nevoie. ”—Suetoniu, Viața celor doisprezece Cezari, Augustus XLIX
Note
[modificare | modificare sursă]Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Suetoniu, Viața celor doisprezece Cezari
- Petit, Paul (), La paix romaine, Paris: PUF
- Petit, Paul (), Histoire générale de l’Empire romain, Seuil, ISBN 2020026775
- „Essai sur le cursus publicus dans le Haut-Empire”, Mémoires présentés par divers savants à l'Académie des inscriptions et belles-lettres de l'Institut de France. Première série, Sujets divers d'érudition, pp. 189–391, .
- it Lucietta Di Paola, Viaggi, trasporti e istituzioni. Studi sul cursus publicus, Messine, 1999, 163 pagini Note de lectură
- de Anne Kolb, Transport und Nachrichtentransfer im Roemischen Reich, Berlin: Akademie Verlag, (Klio. Beitraege zur Alten Geschichte, Beihefte, Neue Folge, 2), 2000, 380 pages, ISBN: 3-05-003584-6
- fr Crogiez-Petrequin Sylvie, Delmaire Roland, Desmulliez Janine, Gatier Pierre-Louis, « Les correspondances : des documents pour l’histoire du cursus publicus ? », Correspondances. Documents pour l'histoire de l'Antiquité tardive. Actes du colloque international, université Charles-de-Gaulle-Lille 3, 20-22 novembre 2003, Lyon, Maison de l'Orient et de la Méditerranée Jean Pouilloux, 2009, pp. 143-166, Citiți on-line
