Dinastia Vlastimirović
Dinastia Vlastimirović (în sârbă Властимировић, plural Vlastimirovići / Властимировић) este prima dinastie regală a Serbiei medievale. Ea ar fi fost fondată de cneazul necunoscut (непознати кнез / nepoznati knez)[1] care i-a condus pe sârbii albi din patria lor pentru a se stabili în Peninsula Balcanică în timpul domniei împăratului bizantin Heraclius I (610 – 641), așa cum este menționat în De Administrando Imperio, lucrare scrisă a împăratului Constantin al VII-lea Porfirogenet (în 950). Lucrarea afirmă că el a fost fondatorul dinastiei Vlastimirović, domnia sa a fost recunoscută de bizantini și el a murit înainte de venirea bulgarilor în Europa (în 680).[2] Istoriografia sârbă îl tratează de obicei ca pe primul conducător sârb.
Dinastia poartă numele prințului Višeslav (domnie cca. 780), primul conducător sârb căruia i se cunoaște numele, acesta este un descendent al cneazului necunoscut.
Conducători ai Serbiei din dinastia Vlastimirović
[modificare | modificare sursă]Conducători ai Serbiei din dinastia Vlastimirović au fost următorii:
- Višeslav (c. 780)
- Radoslav (after 800)
- Prosigoj (before 830)
- Vlastimir (c. 830–851)
- Mutimir (c. 851–891)
- Pribislav (891–892)
- Petar Gojniković (892–917)
- Pavle Branovic (917–921)
- Zaharija (921–924)
- Časlav (933–960)
Dinastia Vlastimirović a domnit în Serbia din 780 până în anii 960, când unele țări sârbe au fost anexate de Imperiul Bizantin.[3][4]
Istorie
[modificare | modificare sursă]Višeslav (în sârba chirilică: Вишеслав; în greacă: Βοϊσέσθλαβος) sau Vojislav (sârbă chirilică: Војислав) a fost primul conducător sârb căruia i se cunoaște numele, care a domnit în c. 780. Serbia a fost un principat slav, vasal Imperiului Bizantin, situat în vestul Balcanilor, care se învecina cu Bulgaria la est. Menționat în De Administrando Imperio de la mijlocul secolului al X-lea, Višeslav a fost un fondator al familiei conducătoare sârbe, cunoscută în istoriografie sub numele de dinastia Vlastimirović. El a fost un urmaș al prințului / cneazului sârb necunoscut care și-a condus poporul în provincia Dalmatia și a fondat o stăpânire ereditară sub suzeranitate bizantină. Numele predecesorilor lui Višeslav nu au fost incluse în De Administrando Imperio.
Potrivit De Administrando Imperio, în timpul domniei prinților Višeslav, Radoslav și Prosigoj, nu a existat război între Principatul Sârb și vecinul său din est, Hanatul Bulgar.[5][6]
Radoslav sau fiul său a fost conducătorul Serbiei în timpul răscoalelor din 819–822 ale ducelui slav din Panonia Inferioară, Ljudevit Posavski, împotriva francilor.[7] Conform Analelor Regale France, în 822, Ljudevit a plecat din capitala sa din Sisak la sârbi, undeva în vestul Bosniei. În cadrul aceleiași mențiuni, Analele Regale France afirmă că sârbii controlau o mare parte din Dalmația ("ad Sorabos, quae natio magnam Dalmatiae partem obtinere dicitur").[8][9][7][10][11]
În timpul domniei dinastiei Vlastimirović, procesul progresiv de creștinare a sârbilor a continuat, începând din prima jumătate a secolului al VII-lea și sfârșind în cele din urmă până la mijlocul secolului al IX-lea.[12]
Dinastia a condus Principatul Sârb de la începutul secolului al VII-lea până în anii 960, când unele țări sârbe au fost anexate de Imperiul Bizantin.[3][4]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Dejan Nikolić (). Svi vladari Srbije. Narodna biblioteka "Resavska škola". p. 26.
Н- непознато име ? - претпоставља се (не зна се) Н. архонт (кнез) из времена цара Ираклија (610-641) + око 680. I Н. архонт (кнез) I Н. архонт (кнез) Вишеслав, кнез (око 780
- ^ Miloš Blagojević (). Državna uprava u srpskim srednjovekovnim zemljama. Službeni list SRJ. p. 14.
- ^ a b Moravcsik 1967.
- ^ a b Ćirković 2004.
- ^ Moravcsik 1967, p. 154.
- ^ Ферјанчић 1959, p. 50.
- ^ a b Ćirković 2004, p. 14.
- ^ Pertz 1845, p. 83.
- ^ Scholz 1970, p. 111.
- ^ Fine 2005, p. 35.
- ^ Curta 2006, p. 136.
- ^ Ćirković 2004, p. 15-16.
Surse
[modificare | modificare sursă]- Primare
- Moravcsik, Gyula, ed. () [1949]. Constantine Porphyrogenitus: De Administrando Imperio (ed. 2nd revised). Washington D.C.: Dumbarton Oaks Center for Byzantine Studies.
- Pertz, Georg Heinrich, ed. (). Einhardi Annales. Hanover.
- Scholz, Bernhard Walter, ed. (). Carolingian Chronicles: Royal Frankish Annals and Nithard's Histories. University of Michigan Press.
- Шишић, Фердо, ed. (). Летопис Попа Дукљанина (Chronicle of the Priest of Duklja). Београд-Загреб: Српска краљевска академија.
- Кунчер, Драгана (). Gesta Regum Sclavorum. 1. Београд-Никшић: Историјски институт, Манастир Острог.
- Живковић, Тибор (). Gesta Regum Sclavorum. 2. Београд-Никшић: Историјски институт, Манастир Острог.
- Secundare
- Bury, John B. (). A History of the Eastern Empire from the Fall of Irene to the Accession of Basil I. (A.D. 802-867). London: MacMillan.
- Ćirković, Sima (). The Serbs. Malden: Blackwell Publishing.
- Curta, Florin (). Southeastern Europe in the Middle Ages, 500–1250
. Cambridge: Cambridge University Press. - Fine, John Van Antwerp Jr. () [1983]. The Early Medieval Balkans: A Critical Survey from the Sixth to the Late Twelfth Century. Ann Arbor, Michigan: University of Michigan Press.
- Janković, Đorđe (). „The Slavs in the 6th Century North Illyricum”. Гласник Српског археолошког друштва. 20: 39–61.
- Komatina, Predrag (). „The Slavs of the mid-Danube basin and the Bulgarian expansion in the first half of the 9th century” (PDF). Зборник радова Византолошког института. 47: 55–82.
- Komatina, Predrag (). „The Church in Serbia at the Time of Cyrilo-Methodian Mission in Moravia”. Cyril and Methodius: Byzantium and the World of the Slavs. Thessaloniki: Dimos. pp. 711–718.
- Krsmanović, Bojana (). The Byzantine Province in Change: On the Threshold Between the 10th and the 11th Century. Belgrade: Institute for Byzantine Studies.
- Obolensky, Dimitri () [1971]. The Byzantine Commonwealth: Eastern Europe, 500-1453. London: Cardinal.
- Ostrogorsky, George (). History of the Byzantine State. Oxford: Basil Blackwell.
- Runciman, Steven (). A History of the First Bulgarian Empire. London: G. Bell & Sons.
- Runciman, Steven () [1929]. The Emperor Romanus Lecapenus and His Reign: A Study of Tenth-Century Byzantium. Cambridge University Press.
- Samardžić, Radovan; Duškov, Milan, ed. (). Serbs in European Civilization. Belgrade: Nova, Serbian Academy of Sciences and Arts, Institute for Balkan Studies.
- Stephenson, Paul (). Byzantium's Balkan Frontier: A Political Study of the Northern Balkans, 900–1204. Cambridge: Cambridge University Press.
- Stephenson, Paul (). The Legend of Basil the Bulgar-Slayer. Cambridge: Cambridge University Press.
- Stephenson, Paul (). „The Balkan Frontier in the Year 1000”. Byzantium in the Year 1000. BRILL. pp. 109–134.
- Treadgold, Warren T. (). A History of the Byzantine State and Society. Stanford, California: Stanford University Press.
- Vlasto, Alexis P. (). The Entry of the Slavs into Christendom: An Introduction to the Medieval History of the Slavs. Cambridge: Cambridge University Press.
- Живковић, Тибор (). Словени и Ромеји: Славизација на простору Србије од VII до XI века (The Slavs and the Romans). Београд: Историјски институт САНУ, Службени гласник.
- Живковић, Тибор (). Јужни Словени под византијском влашћу 600-1025 (South Slavs under the Byzantine Rule 600-1025). Београд: Историјски институт САНУ, Службени гласник.
- Живковић, Тибор (). Црквена организација у српским земљама: Рани средњи век (Organization of the Church in Serbian Lands: Early Middle Ages). Београд: Историјски институт САНУ, Службени гласник.
- Живковић, Тибор (). Портрети српских владара: IX-XII век (Portraits of Serbian Rulers: IX-XII Century). Београд: Завод за уџбенике и наставна средства.
- Živković, Tibor (). „The Golden Seal of Stroimir” (PDF). Historical Review. Belgrade: The Institute for History. 55: 23–29.
- Živković, Tibor (). Forging unity: The South Slavs between East and West 550-1150. Belgrade: The Institute of History, Čigoja štampa.
- Živković, Tibor (). „The Origin of the Royal Frankish Annalist's Information about the Serbs in Dalmatia”. Homage to Academician Sima Ćirković. Belgrade: The Institute for History. pp. 381–398.
- Živković, Tibor (). De conversione Croatorum et Serborum: A Lost Source. Belgrade: The Institute of History.
- Živković, Tibor (). „On the Baptism of the Serbs and Croats in the Time of Basil I (867–886)” (PDF). Studia Slavica et Balcanica Petropolitana (1): 33–53.
- Živković, Tibor (). „The Urban Landcape of Early Medieval Slavic Principalities in the Territories of the Former Praefectura Illyricum and in the Province of Dalmatia (ca. 610-950)”. The World of the Slavs: Studies of the East, West and South Slavs: Civitas, Oppidas, Villas and Archeological Evidence (7th to 11th Centuries AD). Belgrade: The Institute for History. pp. 15–36.
