Dinu Plîngău
| Dinu Plîngău | |
.jpg) Plîngău în 2020 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (30 de ani) Edineț, Republica Moldova |
| Cetățenie |  Republica Moldova  |
| Etnie | români |
| Ocupație | politician |
| Limbi vorbite | limba română |
| Deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a X-a | |
| În funcție 9 martie 2019 – 23 iulie 2021 | |
| Partid politic | Platforma Demnitate și Adevăr |
| Profesie | Jurist |
Modifică date / text  | |
Dinu Plîngău (n. , Edineț, raionul Edineț, Republica Moldova) este un politician moldovean, președintele partidului Platforma DA și fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova în legislatura 2019-2021. A fost cel mai tânăr deputat din legislatura respectivă.[1] La 13 iulie 2021, a devenit președintele interimar al Platformei DA,[2] ulterior fiind ales președintele formațiunii în cadrul congresului partidului din 8 mai 2022, pentru un mandat de cinci ani.[3][4]
Biografie
[modificare | modificare sursă]Plîngău a studiat dreptul la Universitatea de Stat din Moldova, obținând licență și master. Până a deveni deputat, s-a manifestat ca activist. În 2014, a fondat Mișcarea Civică „Tinerii Moldovei”, unde deține și calitatea de președinte. Împreună cu aceștia, în ianuarie, 2015, Plîngău a organizat primul protest împotriva furtului miliardului din sistemul financiar-bancar.[5] Ulterior, a participat la protestele organizate de Platforma Civică Demnitate și Adevăr, condusă de Andrei Năstase. În 2016, a devenit membru al noului Partid Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și în septembrie 2017 a fost ales președinte al Organizației de Tineret al Platformei DA. Este, de asemenea, co-fondator și membru al Asociației pentru Dezvoltarea Democrației DECID.[6]
A candidat la alegerile parlamentare din 2019 atât pe circumscripția națională, cât și pe Circumscripția uninominală nr. 3 Edineț din partea Blocului electoral ACUM, din care făcea parte partidul său. La Edineț a fost învins de candidatul Partidului Democrat din Moldova, dar a ajuns în cele din urmă deputat pe listă de partid.[6]
Devenind deputat la 24 de ani, Plîngău a fost cel mai tânăr parlamentar din legislatura respectivă, cât și din istoria Republicii Moldova la acea dată.[1] Tot el este primul deputat din istoria țării născut în Republica Moldova, nu în URSS.[7]
A făcut parte din fracțiunea „ACUM PLATFORMA DA” și a fost membru al Comisiei juridice, numiri și imunități.[8]
În calitate de deputat, a avut cea mai prolifică activitate din Legislatura a X-a în ceea ce privește dosarele câștigate la Curtea Constituțională, acesta obținând 11 victorii, printre care se numără păstrarea independenței Serviciului de Informație și Securitate,[9] prevenirea limbii ruse de la obținerea unui statut egal cu cel al limbii române,[10] blocarea unui credit de 200 milioane de dolari din partea Federației Ruse în condiții dubioase,[11] oprirea reducerii bugetelor locale,[12] prevenirea extragerii ilegale de zăcăminte, blocarea facilităților pentru industria tutunului și a afacerilor duty-free.[13]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Ursu, Valentina (). „Dinu Plîngău: „Se făceau lucruri foarte urâte, care pur și simplu distrugeau R. Moldova ca stat și lipseau societatea de viitor"”. Radio Europa Liberă. Accesat în .
- ^ „ULTIMA ORA! Conducerea Platformei DA, in frunte cu Andrei Nastase, si-a dat demisia”. Pro TV. Accesat în .
- ^ „Dinu Plingau - ales noul presedinte al Platformei DA”. Pro TV. Accesat în .
- ^ „Dinu Plîngău a fost ales în calitate de președinte al Platformei Demnitate și Adevăr – Ziarul de Gardă”. www.zdg.md. Accesat în .
- ^ Protest la Chișinău, accesat în
- ^ a b „Profil: Dinu Plîngău”. Rise Moldova. . Accesat în .
- ^ „Cel mai tânăr parlamentar din RM stabilește o premieră istorică”. Jurnal.md. Accesat în .
- ^ „Dinu Plîngău”. Parlamentul Republicii Moldova. Accesat în .
- ^ „Curtea Constituțională declară neconstituțională legea prin care SIS-ul trece din subordinea președintelui în cea a Parlamentului”. Cotidianul. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Curtea Constituțională: Legea care oferă statut special limbii ruse este neconstituțională”. NewsMaker. . Accesat în .
- ^ „Autorii sesizarilor la Curtea Constitutionala, privind creditul rusesc, comenteaza in direct la In PROfunzime decizia care a fost luata si aduc aprecieri judecatorilor CC - VIDEO”. Pro TV. Accesat în .
- ^ Moldova, Curtea Constituțională a Republicii. „Curtea Constituțională a Republicii Moldova”. www.constcourt.md. Accesat în .
- ^ „Curtea Constituțională a suspendat asumarea răspunderii de către Guvernul Chicu”. JurnalTV.md. Accesat în .