Dionisia
Aspect
Dionisia este un cuvânt de origine greacă, care se poate referi la:
Teatrul antic din Siracuza
[modificare | modificare sursă]Un gen de protozoare
[modificare | modificare sursă]- Dionisia (protozoare), gen de alveolate parazite, aparținând de Apicomplexia.
Dionisie, prenume bărbătesc
[modificare | modificare sursă]- Dionisie Areopagitul, bărbat atenian convertit de Apostolul Pavel în Areopagul Atenei (Sfântul Dionisie Areopagitul);
- Dionisie Bucur (n. 1946), fost senator român în legislatura 2000-2004;
- Dionisie cel Smerit, Cuviosul Dionisie cel Smerit, sau Dionisie Exiguul (470 - 545, date aproximative), teolog din secolul al VI-lea, originar din Sciția Minor;
- Dionisie Constandache (n. satul Salcia, județul Galați), cleric ortodox de stil vechi din România, care îndeplinește în prezent funcția de episcop-vicar
- Dionisie Erhan - PS Dionisie Erhan, născut Dimitrie Erhan (1868 - 1943), cleric ortodox român;
- Dionisie Florianu, sau Dionisie Florianu de Olt-Racovița, în germană Dionysius Florianu von Oltrákovicza, (1856 - 1921), un înalt funcționar român-austriac la Curtea Casei de Habsburg;
- Dionisie Germani (1877 - 1948), inginer hidrotehnist și electrotehnician;
- Dionisie Lackfi (în maghiară, hu Lackfi Dénes), voievod al Transilvaniei între anii 1359-1367;
- Dionisie Linția (1880 - 1952), ornitolog român;
- Dionisie Mihail Pippidi (1905 - 1993), arheolog, epigrafist și istoric român;
- Dionisie Romano (1806 - 1873), Dimitrie Romano, după numele de botez, episcop;
- Dionisie Pop Marțian (1829 - 1865), statistician și economist român, inițiator al școlii economice protecționiste;
- Dionisie Vitcu (n. 1937), actor român și deputat de Iași în legislatura 1992-1996;
A se vedea și
[modificare | modificare sursă]- Dionis, prenume masculin;
- Dionis din Halicarnas, istoric antic;
- Armando Dionisi, politician italian, membru al Parlamentului European în perioada 2004-2009 din partea Italiei;
- Sărmanul Dionis, una dintre primele nuvele fantastice din literatura română, operă semnată de Mihai Eminescu, publicată în 1879.