Discuție:Albina (ziar)
Adăugare subiectÎn cartea sa ”MONOGRAFIA FAMILIEI MOCIONI” (BUCUREȘTI, FUNDAȚIA PENTRU LITERATURA ȘI ARTĂ „REGELE CAROL II”, Bulevardul Lascăr Catargi 39, 1939) pe paginile 95 și 96, Dr. Teodor Botiș prezintă astfel apariția ziarului:
Andrei Mocioni comunică lui V. Babeș hotărârea sa de a înființa un mare ziar românesc în capitala imperiului, care să susțină și să apere drepturile poporului român și să propage ideea națională, în opinia publică românească — și stabiliră împreună programul noului ziar: să fie ieftin și să se distribuie, chiar și gratuit, în cercuri cât mai largi.
Ziarul proectat luă ființă abia în ziua de Paști, 3/15 Aprilie, 1866, când apăru la Viena, sub auspiciile familiei Mocioni, sub titlul « Albina », director fiind V. Babeș, iar redactor responsabil tânărul bihorean, Gheorghe Popa, doctor în drept, mai târziu consilier în secția școlară a Consistorului eparhial ortodox român din Arad.
În mijlocul desorientării și desorganizării, de care suferea, la începutul erei constituționale, vieața politică a Românilor de dincoace de Carpați, în lipsa unui program unitar, ziarul « Albina » își impune drept scop al activității sale, stabilirea unui adevărat program național, de a desvolta și reprezenta adevărata valoare etnică, politică și economică a poporului român, și totodată a stârni și conduce luptele pentru existența și cultura lui națională. Albina apărea de trei ori pe săptămână. Tonul gazetei, la început moderat, deveni, în fața procedurilor și provocărilor maghiare, tot mai energic și intransigent, proclamând fățiș Daco-România morală, culturală, una și indivizibilă. Guvernul maghiar retrăgându-i, la 1869, debitul poștal, îi face imposibilă intrarea în Ungaria. V. Babeș, care în acest an este destituit din postul său de consilier la Curtea de apel, pentru ținuta sa politică, lipsit chiar și de dreptul la pensie, mută ziarul la Pesta, unde continuă să apară până la anul 1877, când în urma multor persecuții și procese de presă este nevoit să-și înceteze apariția.