Discuție:Ardealul pământ românesc

Pagina Ardealul pământ românesc a fost propusă anterior pentru ștergere, dar discuția a dus la păstrarea ei. Puteți consulta discuția respectivă pentru eventualele comentarii relevante.

Sovinism si "sci-fi" pe wp. romana????????

Acest "articol" este o gluma??? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 89.165.142.35 (discuție • contribuții).

Rezumat

Acest material nu poate fi "articol". Alexander Tendler (discuție) 29 iulie 2011 22:42 (EEST)

Sugestie

BAICAN XXX, dacă ai cartea Ardealul pământ românesc citește-o și încearcă să faci un rezumat pe wikipedia. Altfel presimt eu că o să ai probleme cu unii administratori/utilizatori de bună credință --Terraflorin (discuție) 31 iulie 2011 12:28 (EEST)

Varianta in engleza

Salut, ar trebui sa faceti o pagina despre asta si pe english wikipedia. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 79.115.206.113 (discuție • contribuții).

Fragment despre carte

“ Cartea scrisă de Milton G. Lehrer, intitulată în mod sugestiv Ardealul, pământ românesc (problema Ardealului văzută de un american), apărută la București, în anul 1944, se situează, așa cum este foarte evident încă din titlul său, în mod net de partea cauzei românești, considerând fosta Monarhie Austro-Ungară ca fiind „o monstruozitate statală care dăinuia de atâta timp în Centrul Europei”⁴. Dedicată de autor „trupelor sovietice și române desrobitoare”⁵, lucrarea este scrisă de pe poziții clar partinice, ea reprezentând un adevărat rechizitoriu la adresa stăpânirii maghiare din Transilvania. Prezentarea conviețuirii dintre români și maghiari ca o luptă continuă și de lungă durată, cu punerea accentului pe conflictele ce au apărut în mod inevitabil de-a lungul celor aproape o mie de ani, reflectă ecourile unei literaturi naționaliste interbelice și prefigurează oarecum istoriografia regimului comunist, care, așa cum se știe, a scos în evidență „accidentele” ce au avut loc de-a lungul istoriei – conflictele sociale și interetnice –, neglijându-se însă faptul că perioadele de colaborare dintre români și maghiari au fost mult mai lungi decât cele de conflict. Ceea ce se face remarcat încă de la început este limbajul extrem de violent, textul abundând în formulări virulente, de genul „efectele fructuoase ale propagandei deșănțate, deslănțuite de unguri”⁶, „machiavelicul plan de maghiarizare”⁷ sau „uneltiri maghiare”⁸. Evenimentele sunt prezentate începând cu „năvălirea ungurilor”⁹ în această provincie și sunt descrise până la finalul Primului Război Mondial, pentru ca apoi un mic capitol să fie dedicat celor patru ani de administrație maghiară în nordul Transilvaniei, administrație ce fusese instaurată în urma Dictatului de la Viena. Epilogul cărții arată din plin satisfacția autorului pentru că Ardealul „este din nou românesc”¹⁰, subliniindu-se încă o dată rolul „glorioaselor trupe sovietice” și al „genialului conducător al Rusiei Sovietice”¹¹, adică al lui Stalin¹².

---

^{4–11 Milton G. Lehrer, Ardealul, pământ românesc (problema Ardealului văzută de un american). București. 1944, p. 163, 9, 214, 151, 99, 15, 315, 310.}

^{12 De fapt, retrocedarea nordului Transilvaniei în favoarea României, la 9 martie 1945, a constituit un „dar” al Uniunii Sovietice față de guvernul comunist condus de Petru Groza, format la 6 martie 1945. Totodată, această retrocedare a constituit și subiectul unui șantaj din partea sovieticilor, în sensul ca reinstaurarea administrației românești asupra acestui teritoriu a fast condiționată de venirea comuniștilor la guvernare. Ioan Scurtu și Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XX. București. Paideia, 1999. p. 492.}

”

— în Sorin Arhire, Valer Moga (coordonatori); Anul 1918 în Transilvania și Europa Central-Estică. Contribuții bibliografice și istoriografice, Editura Academiei Române, Cluj Napoca, 2007, ISBN 978-973-7784-22-3, capitolul Percepții istoriografice anglo-saxone față de Europa Central-Răsăriteană între anii 1918 și 1920 (Sorin Arhire), p. 23-24

Comentariu: foarte curios cum o asemenea carte a unei persoane pe care nu a văzut-o și auzit-o nimeni, cu nume de american veritabil, să fi fost scrisă cu puțin înainte de perioada McCarthismului. Dar total întâmplător un utilizator precum BAICAN XXX a făcut acest articol de o inestimabilă valoare enciclopedică în perioada conflictelor editoriale la articolul Secui, unei cărți cam anonime într-o mare de zeci de lucrări pe același subiect din acea perioadă, de la cauza maghiară până la cauza românească. De reținut că fragmentul de sus de la Arhire este tot ce scrie despre această carte. :-)--Kun Kipcsak (discuție) 5 noiembrie 2021 17:57 (EET)

@Kun Kipcsak: Ați deschis o discuție interesantă: acel Milton Lehrer nu a existat și lucrarea ar fi fost scrisă în realitate de un român? --Donarius (discuție) 5 noiembrie 2021 18:19 (EET)

@Donarius: Am citit niște bănuieli, demult. Nu mai știu dacă era o părere avizată sau nu, dar cred că a pus pe gânduri pe mai mulți, mi-aș dori să regăsesc discuția. Nu-mi amintesc să fi citit ceva că ar fi fost român, de aici erau mai multe posibilități. Nu obișnuiesc să iau în calcul tot ce văd, însă mi s-a părut și mie interesant. În orice caz, articolul nu este enciclopedic și notabil și cu atât mai rău stă de 10 ani aici, „pescuind” dubioși interesați de conținutul cărții.--Kun Kipcsak (discuție) 5 noiembrie 2021 18:25 (EET)

Este foarte puțin plauzibil ca dedicația „trupelor sovietice și române desrobitoare” să fie făcută de un american. Aproape sigur pare să fie o dedicație scrisă de un cetățean român de orientare comunist-stalinistă. Posibil un predecesor al lui (sau chiar) Mihail Roller, al cărui nume este foarte apropiat. --Donarius (discuție) 5 noiembrie 2021 18:44 (EET)

Posibil. Sper să vadă mai mulți discuția asta și să încerce să facă lumină.--Kun Kipcsak (discuție) 5 noiembrie 2021 18:51 (EET)

Văd că un istoric arhivist maghiar din Esztergom îl dă ca existând. Mai caut...--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 9 septembrie 2023 21:46 (EEST)

Ediția din 1991 a cărții a scos-o din pălărie pe soția lui Lehrer, care ar fi apărut cu manuscrisul original. Acesta cică ar fi conținut și un capitolul cu rol de preambul despre continuitatea românilor, bla-bla. Mă îndoiesc profund că ediția din 1989 nu ar fi conținut acest capitol, parașutat brusc-instantaneu-deodată într-o perioadă tulbure caracterizată de disensiuni româno-maghiare, dacă ar fi existat, bașca și în primul rând, faptul că publicarea ediției respective s-a făcut de Uniunea Vatra Românească, ai cărei membri s-au mai asociat cu falsuri. Un indiciu indirect în acest sens este aserțiune lui Mărchidan scrisă în Art-Emis (alt "laborator" de profil), la peste 2 decenii distanță de povestea din 1991. Mărchidan (membru al "laboratorului" de la Pitești-Târgoviște) scrie că manuscrisul a fost pierdut, neasumându-și povestea cu nevasta și manuscrisul. Este practic imposibil ca el să nu fi știut de ediția UVR din 1991.--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 10 septembrie 2023 04:13 (EEST)

Autori folosiți

• Sorin Arhire: Director al Departamentului de Istorie, Arheologie și Muzeologie, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
• L. Balogh Béni: istoric și arhivist, cunoscut pentru cercetările sale privind deceniul 1940-1950 în ce privește relațiile maghiaro-române, istoria minorității maghiare din Transilvania și procesul de relocare a maghiarilor
• Alexandru, Mărchidan: lector la Univ. Pitești, licențiat în Filozofie. Avantajul e că e cadru universitar, motiv pentru care poate fi folosit ca sursă care să arate cum nu e bine să te contrazici singur, când elucubrezi.
• Attila Zoltán Kovács: istoric literar, editor al operelor complete ale lui Albert Wass.
• Zeno, Millea: e un naționalist amator în ale istoriei, dar i-am folosit cartea pentru a referenția un simplu fapt, confirmat de o sursă maghiară cu autoritate (Veritas Historical Research Institute, ce-i drept, legat de Guv. Orban...).-- Accipiter Gentilis _Q.^(D) 9 septembrie 2023 13:25 (EEST)

Oare Gheorghe J. de Ferenczy o fi fost György Ferenczy (scriitor)^{⁠(hu)[traduceți]}? Nu prea văd, în epoca respectivă, cine altcineva să fi fost...--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 9 septembrie 2023 22:30 (EEST)

@Donarius:, @Kun Kipcsak: lipsește ceva?--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 10 septembrie 2023 14:13 (EEST)

Nu am timp momentan să trec prin articol, dar mă bucur să-l văd cum crește. --Donarius (discuție) 10 septembrie 2023 14:14 (EEST)

Prea lung nu are cum să fie, zic eu...--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 10 septembrie 2023 14:51 (EEST)

Înafară de problema existentă cu identitatea lui Lehrer (dată de contextul McCarthismului), nu am ce spune, nu mă așteptam să iasă atât de bine și consistent. Pentru mine autorul rămâne un mister. :-)--Kun Kipcsak (discuție) 12 septembrie 2023 18:27 (EEST)

Distracția a început în 1947, ori aici vorbim de 1944, când toată lumea era prietenă cu toată lumea... Cel mai probabil a fost un un om de stânga, care, a avut legături mai mult sau mai puțin "roșii", într-un context în care pe vremea aia, culoarea "se purta" la greu în Franța, Italia și Grecia. Este logic și explicabil de ce nu a făcut purici în SUA, pentru că era în elementul lui în stânga franceză. Pe de altă parte, șansele ca să fi fost în vreo agentură, legată mai mult sau mai puțin de sovietici, sunt maxime. Cu siguranță unele elemente de biografie sunt fabricate și cel mai probabil unele sunt reale.--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 12 septembrie 2023 22:36 (EEST)