Sari la conținut

Discuție:Cupșa

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
Adăugare subiect
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ultimul comentariu: acum 12 ani de 188.192.249.206 în subiectul Câteva lămuriri

Debarasarea de balast[modificare sursă]

Articolul ar trebui să se rezume la datele verificabile despre familia maramureșeană respectivă. Și ar trebui curățat urgent de speculațiile (aberațiile) onomastice ("cercetare originală"). Numele Cupșa este o derivare banală din Iacob și anume sub influența limbilor slave vecine (poloneza, ruteana, slovaca, ceha; de ex. Kupš, Kubiš etc. din Jakub, Jakup, Jakob). Pentru onomastica existentă la români sunt lucrări de specialitate, științifice - care (semnificativ) nu sunt pomenite în lista bibliografică din articol - semn clar că autorii nu le-au consultat sau că nici nu știu de existența lor. De ex. N. A. Constantinescu, Dicționar onomastic romînesc, Editura Academiei RPR, București, 1963, 470 p.; Cristian Ionescu, Mica enciclopedie de onomastică, 1975, Iorgu Iordan, Dicționarul numelor de familie românești, 1983, Aurelia Bălan Mihailovici, Dicționar onomastic creștin. Repere etimologice și martirologice, 2003 și 2009. În cronica lui Anonymus, numele afluentului râului Someș este grafiat Copus, nu Kups, nici Kapus: în cap. De morte Gelu: "fluuium copus". Iar varianta în limba română a acestui hidronim nu conține tema cupș-: numele este Căpuș. Legătura dintre Cupșa și pârâul respectiv constă doar în aceea că atât familia, cât și acest curs de apă sunt din Ardeal. Restul e "wishful thinking". -- 188.193.76.128 (discuție) 21 august 2011 16:56 (EEST)Răspunde

Sunt primul care afirmă că articolul pe care l-am propus este perfectibil. De aceea, cred că contribuția celor care au studii istorice sau lingvistice poate "debarasa de balast", precum spune interlocutorul, acest articol și poate stabili cu mai multă exactitate adevărul istoric. Mulțumesc pentru contribuțiile deja aduse și îi invit pe toți cei interesați, care dețin date documentate, la completarea în continuare a articolului. COS

Proto-indo-europeană[modificare sursă]

Există, totuși o legătură, cred eu, care nu poate fi ignorată în totalitate cu limba arhaică indo-europeană:

  • kop- sanctuar, refugiu,
  • kowp- a păstra, vas (cupă),
  • sā,*só articolul hotărât,
  • swé (preluat: latină - se, slavă - *svojь, germană - *se ș.a.) - însuși (el).

Așadar Cupșa ar putea fi la origine:

  • kowp- *sā sau variațiuni, adică "păzitor", "păstrător".

Aceasta nu exclude derivarea din Iakob care ar putea fi un nume compus din:

  • i-(proto-indo-europeană), echivalent cu "ia" (protosemită) - acela
  • k̑oph - picior (proto-indo-europeană),
  • k̑upo- șold (proto-indo-europeană),
  • akev - călcâi (protosemită),
  • akkaw - capră (protosemită),

Numele Iacob poate poate fi deci o formă a lui "*i-*k̑upo" (din proto-indo-europeană) sau ia'akev (din protosemită), făcând referire fie la faptul că era șchiop după ce "s-a luptat cu El" (cu îngerul lui Dumnezeu), fie la faptul că Iacob la naștere se ținea de călcâiul fratelui său geamăn Esau, fie chiar la faptul că era crescător de oi și capre (vezi și articolul Iacob). COS

Câteva lămuriri[modificare sursă]

  • Pe paginile de discuții, atașate articolelor, scriem în ordine cronologică, adică textul nou dedesubtul celui vechi. La fel procedăm când intervențiile ne apar într-un "thread" (care are un singur titlu și formează un "capitol").
  • (Pre)numele Iacob e în parantezele pătrate, deci cuvântul e clicabil, conține legătura internă către articolul care dă lămuriri privind originea numelui și ce înseamnă. Nu e nevoie de încărcat articolul cu amănunte de prisos (►"sau Jacobus, care este forma latinizată a numelui ebraic יעקב (Ia'acov"◄).
  • Vă recomand să studiați "manualul de stil". În textul articolelor și în notele de subsol autorii nu folosesc persoana întâi (singular ori plural). Deci nu e admisibil să scrieți cum ați făcut în nota nr. 1, citez: ►"Există, totuși o legătură, cred eu, care nu poate fi ignorată".◄
  • Stabilirea legăturilor istorice posibile sau plauzibile între numele cuiva și anumite forme mai vechi dintr-o limbă sau alta nu se fac la voia întâmplării, după ureche. Cu atât mai circumspect e de procedat cu cât se știe că adesea cuvintele se transformă în câteva sute sau mii de ani în așa hal, că la prima privire nu realizează nimeni că sunt înrudite sau au etimon comun. Numele au apărut și s-au transformat și așa se întâmplă și astăzi în anumite împrejurări, contexte, lingvistice, culturale, religioase, etnice, geografice, nu la voia întâmplării.
  • De obicei, cuvintele pe care le scoatem în evidență le notăm cu cursive (între semnele ...) și, dacă sunt cuvinte reconstituite, adică prezumtive, cum e cazul rădăcinilor PIE, începem să le scriem cu un asterisc. Deci nu "kop-" sanctuar, refugiu, ci *kop- "sanctuar, refugiu". Sau corect cu ghilimelele românești dacă pot fi scoase din meniul ferestrei ("caractere speciale") sau cu ajutorul unui program de redactare ("text editor").
  • Atenție la surse/referințe: am căutat într-o lista online (făcută după aceea a lui Pokorny) cu lemmata PIE, dar n-am găsit *kop- & *kowp- cu propunerile de sens "sanctuar; refugiu".
  • Atenție la ceea ce la Wikipedia e calificat drept "cercetare oficială". Încercările de potrivire pe seama unor rădăcini PIE a rădăcinii kup- din Cupșa sunt alte dv., nu provin din vreo lucrare științifică dedicată studiului onomasticii. Pe de altă parte, în onomastica popoarelor creștinate, mai ales a celor creștinate timpuriu, au rămas prea puține nume străvechi. Numele străvechi au rămas în număr mai mare la popoarele creștinate ceva mai târziu (germanicii, slavii, ungurii, balticii). Nu știu ce scrie în dicționarele onomastice românești (în special al lui Constantinescu și al lui Iordan), dar probabilitatea să provină din Iacob după model slav e enormă: nu numai că lumea vecină leșească are mulțime uriașă de nume de tip Kupș și similare, dar însăși forma numelui e după un calapod cert, împreună cu nume ca Tomșa, Comșa, Bocșa, Focșa, Lupșa (cu variantele Tomșe, Comșe, Bocșe, Focșe, Lupșe, Tomșea, Comșea, Bocșea, Focșea, Lupșea) adică cu sufixarea -șa, care e preluată și de limba maghiară; în plus, varianta sufixării cu -cea (-ča) e foarte răspândită în limbile vecine slave (-ča) (vezi de ex. Mircea, din Mirko, Mirčo), maghiară (-csa, -csó, -cse), turcă (-ça; -ca [acesta de citit /gea/ (etc.)], ceea ce dă cel puțin teoretic transpunere perfectă a numelui dv. Kupčo, Kupča, Kupče; Kupcsa, Kupcse, Kupcsó; Kupça, Kupçu, Kupçî. În ce privește "cercetarea originală", o căutare în lucrările de specialitate în paginile despre derivatele numelui Iacob și veți găsi multe dintre cele menționate aici.
  • Teoretic, e posibil ca rădăcina numelui să fi avut altă origine, adică numele să nu fie Iacob la origine. Dar trebuie aflate ipotezele formulate de știință, adică ipotezele sustenabile (în special dacă nu cumva o fi fost vorba de un nume de origine turcică, iranică, slavă veche, germană, baltică, italiană, franceză, spaniolă etc. - fiindcă mulți dintre indivizii care se îndeletniceau cu arta războiului și se lăsau angajați de mărimi regionale primeau răsplată domenii din partea suveranului și întemeiau acolo familii dintre care unele aveau să ajungă celebre), în funcție de ascendența etnică a primilor Cupșeni care apar în scripte în sec. 14. Numai asta contează. Restul, adică supozițiile de preistorie și istorie veche, de la "facerea lumii" până la colonizările din Ardeal și Moldova înainte și după marea invazie mongolă, sunt pur și simplu speculații de ageamii. Nu au ce căuta într-o enciclopedie. În cel mai rău caz, o lucrare serioasă comunică cititorului "nu se cunoaște originea numelui propriu Cupșa, purtat de un clan atestat în Ungaria și Transilvania, precum și Cupșânii din Moldova și cei emigrați în Polonia (odată cu unii dintre moroșenii care s-au stabilit acolo și au fost admiși în szlachta polacă) în Evul mediu. În schimb, Kupșii polonezi și nemți (cei nemți sunt de obicei polonezi sau evrei germanizați) își au numele din Iacob, din variantele Iakup, Iakub, diminutivate cu sufixe -(vocală)ș, -ș(vocală).
  • Etymological Dictionary database (Leiden University). COS Dacă aveți un link mai recent, postați-l rogu-vă aici (linkul pe care-l aveam eu nu mai este actual). E vorba de una dintre cele mai bune bănci de date cu lista de cuvinte (rădăcini) PIE alcătuită de lingvistul austriac Julius Pokorny și colegul său Alois Walde cu peste un veac în urmă. Ceva standard și astăzi. Vergleichendes Wörterbuch der indogermanischen Sprachen (Dicționar comparativ al limbilor indoeuropene). La ro.wikipedia, nici Pokorny, nici dicționarul nu au articole. Fiindcă aici se pare că-s mai importante niște starlets efemere din wrestling și muzica pop decât unele dintre chestiunile de căpătâi din cultură, știință și tehnică.
  • Am cunoscut un Cupșa maghiarizat (în Crișana), care era ungur mai naționalist decât colegul secui ErdKo. :-) Și am cunoscut-o pe soția generalului de armată Ion Cupșa.
  • În Germania și Austria se bucură de oarecare notorietate actrița de teatru și TV Anita Kupsch, din Berlin [1].

Numa' bin~e. -- 188.192.249.98 (discuție) 25 august 2011 20:26 (EEST)Răspunde

În lumea slovelor chirilice, mulțime de Cupșa și Cupșe, Cupce, Cupcea (între care și eroi ai Marii Revoluții Socialiste din Octombrie):

Alea jacta est[modificare sursă]

Recunosc că sunt impresionat EEST de informațiile pe care le deții. O să mă străduiesc pe cât posibil să rețin și regulile de redactare a unui articol. Nu e punctul meu forte. Important pentru mine este faptul că, pas cu pas, se devoalează posibilele origini și evoluția numelui Cupșa. Mulțumesc pentru interes. COS

Vad că ați făcut o mare enciclopedie protocronistă.[modificare sursă]

Lăsând numele la o parte, despre ce origini Maramureșene vorbiți, puteți veni cu surse, înainte să trecem la șters. Eu știu că Lăpușul a fost locuit de maramureșeni, dar în ce diplome apare familia Cupșa, în Maramureș, pagina dacă puteți. Apoi unde ați găsit că participă la descălecat? Ce are Bogdan de Cuhea cu Cupșa? Apoi, pentru a răsturna un mit, Cupșa nu știu de la ce vine, Căpuș vine de la portar prisacă kopanya(prin ucraina) Căpuș la noi.poartă de prisacă.

Deci unde nu aveți surse, ștergeți, în rest puteți lăsa etimologia, pe mine nu mă deranjează, însă partea legată de istorie trebuie confirmată. IVGΛ 21 iunie 2015 23:37 (EEST)