Discuție:Drăgășani

	Articolul Drăgășani este un subiect de care se ocupă Proiectul Orașele României, proiectul care se ocupă cu întreținerea și dezvoltarea articolelor despre orașele din România Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
C	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa C pe scala de calitate.
Medie	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa medie pe scala de importanță.

Drepturi de autor

datele de pe acel site au fost copiate, situatia este exact pe dos Vlad, putem discuta? pari a refuza dialogul

Olt, te-aș ruga să te semnezi folosind --~~~~ când scrii ceva într-o pagină de discuții. Aș vrea tare mult să-mi explici cum de a fost copiat acel pasaj (și încă pe 2 sit-uri) când textul a fost adăugat azi și căutat pe Google apare pe 2 sit-uri, și pe unul din ele scrie că acel text a fost obținut cu sprijinul primăriei. --Vlad|-> 15 ianuarie 2006 01:49 (EET)

acele informatii sint toate preluate din monografia Dragasanilor scrisa de istoricul Adrian Popanzaru. parte din pasajele monografiei au fost inserate printre alte date in site. Daca este ceva copiat , este acea lista de obiective care nu cred sa aibe nevoie de drepturi de autor.

Acea monografie este tipărită? Dacă da, în ce an? O carte publicată are drepturi de autor, nu? Textul copiat este oricum copiat de pe site și nu reformulat având monografia ca refeință. --Vlad|-> 15 ianuarie 2006 01:58 (EET)

Acea monografie a fost data publicatii probabil in 2004, am recunoscut-o in randurile sitului. desigur ca este preluata de pe site, nu stiu ei daca respecta drepturile de autor, poate ar trebui trecuta cartea ca referita. Situl a a preluat doar cateva pasaje din carte pe care le-a inserat printre numeroase alte informatii. Doar pe site apar referirile la Radu vasile si mugur isarescu si lista obiectivelor(desi nici lista nu pare intocmita de ei) datele au fost prezentate pentru informare nu pentru a incalca drepturi de autor.

Olt, încă o dată: pagina respectivă de unde afirm eu că este copiat textul (redat mai jos) era deja activă cu exact același conținut în 2003. Iar monografia spui că a apărut în 2004. E ceva ce nu se leagă. Poate a avut o circulație extrem de limitată, pentru că nu găsesc nici o referință nici despre ea, nici despre autor. Una din greșelile frecvente făcute pe wikipedia este de a lua bucăți de pe un site și de a le pune aici. Toată acea porțiune copiată se poate înlocui simplu cu un link spre pagina de unde a fost luat. --Vlad|-> 15 ianuarie 2006 02:17 (EET

cum stiu singur ca monografia a aparut in 2004...inseamna ca situl a fost deschis inainte , apoi au facut updatari.Da, este o greseala normala, pentru usurarea sarcinii celui care transmite datele. Linkurile catre acea pagina sint utile cand se folosesc date doar din acea pagina, cand insa datele sint filtratre pentru a oferi esentialul si sint adaugate informatii din alte surse, atunci este mai greu. Nu se poate realiza un text informativ dand doar 3 linkuri si explicand ceva de genul, aici vezi o parte de istorie, aici alte informatii etc.

Stimate domn. Acest site: http://archive.org este un site care se ocupă cu colectarea paginilor din timp în timp și cu păstrarea lor, pentru a putea vedea cum arăta o pagină acum 1 2 3 ani ș.a.m.d. Adică tocmai pentru a se vedea când s-au făcut update-uri. Am căutat pagina http://www.dragasani-vl.ro/istorie.html în istoric și am găsit cum arăta ea în data de 18 februarie 2003: [1] În esență arăta ca și acum. Dacă doriți eu pot să depun mărturie într-un tribunal că acea pagină exista acolo înaintea unei monografii apărute în 2004 (dacă textul acela există în monografie cuvânt cu cuvânt). Tot nu e clar? --Vlad|-> 15 ianuarie 2006 02:34 (EET)

In atentia domnului Vlad. Pentru dialog

Vlad, observ ca esti pe punctul de a declara un razboi al editarilor esti cumva dispus la un dialog civilizat in care sa ne putem prezenta fiecare argumentele? Civilizatia presupune dialog inainte de toate si evitarea acuzelor fara dovezi.Nu uitati asta, domnule Vlad

Nu declar război nici unei editări. Dar nu-mi place ca formatele puse să fie scoase fără discuţie.

Conform acestei pagini: [2] pagina respectivă există cel puţin din 2002. Uite cum arăta ea în 8 februarie 2003: [3] când acest articol mai avea un an până să fie creat. --Vlad|-> 15 ianuarie 2006 01:53 (EET)

un link nu merge, altele doua duc spre o adresa comuna, am explicitat anterior.Poate doar lista de obiective sa pate fi banuita de copy dar nu cred sa starneasca probelme

Merg amandouă. Hai să explicitez şi eu. Dvs. aţi scris:

"Viaţa pe teritoriul actual al oraşului a cunoscut o organizare încã din paleolitic şi neolitic, dezvoltându-se în epoca bronzului, dupã cum dovedesc urmele materiale ce s-au descoperit pe Dealul Drãgãsanilor, în zona Bârsanu şi pe malul râului Pesceana. În zona Gârdeşti, cercetarea arheologicã a localizat o cetate dacicã.

Aflãm din Tabula Peutingerianã, o hartã a lumii romane ajunsã în copie medievalã la noi, cã unul din drumurile romane din Oltenia urma cursul Oltului de la Sucidava (Celei-Corabia - jud. Olt) pânã în Transilvania. Prin Drãgãşani drumul trecea prin partea de rãsãrit a oraşului, fiind construit din pietriş de Olt cu o grosime de 50 cm, bombat la mijloc cu şanţuri pentru scurgerea apelor.

O legendã spune cã de la Dunãre a plecat noaptea cãlare, Domnul de Rouã spre Curţile lui Ler, împãratul. Şi a mers pe drumul de piatrã (drumul roman) pânã în zorii zilei, când razele soarelui l-au topit prefãcându-l într-un râuşor. Împãratul din poveste a fost identificat de unii cercetãtori cu Aurelian."

Pe sit-ul indicat de mine scrie aşa:

"Viaþa pe teritoriul actual al oraºului a cunoscut o organizare încã din paleolitic ºi neolitic, dezvoltându-se în epoca bronzului, dupã cum dovedesc urmele materiale ce s-au descoperit pe Dealul Drãgãºanilor, în zona Bârsanu ºi pe malul râului Pesceana, la Gârdeºti, unde cercetarea arheologicã a localizat o cetate dacicã. Despre drumurile romane din Oltenia aflãm din Tabula Peutingerianã, o hartã a lumii romane ajunsã în copie medievalã la noi. Cu ajutorul Tabulei Peutingeriene se cunoaºte cã unul din drumurile romane din Oltenia urma cursul Oltului de la Sucidava (Celei - jud. Olt) pânã în Transilvania. Prin Drãgãºani drumul trecea prin partea de rãsãrit a oraºului, fiind construit din pietriº de Olt cu o grosime de 50 cm, bombat la mijloc pentru scurgerea apelor. O legendã spune cã de la Dunãre a plecat noaptea cãlare, Domnul de Rouã spre Curþile lui Ler, împãratul de la cetatea Antina - Roºca (jud. Olt). ªi a mers pe drumul de piatrã (drumul roman) pânã în zorii zilei, când razele soarelui l-au topit prefãcându-l într-un râuºor. Împãratul din poveste a fost identificat de unii cercetãtori cu Aurelian. " Şi aşa mai departe. Vă e mai clar acum? --Vlad|-> 15 ianuarie 2006 02:01 (EET)

nu este necesara copierea si recopeirea unor pasaje pentru prezentarea punctul dumneavoastra de vedere, va oferisem deja explicatia..... am observat ca la un moment dat, ati blocat pagina impotriva editarii, deci puseserati capat dialogului. IN aceste condtii, consider ca intentiile mele erau poztite de informare, prezentam un articol preluat doar in parte de pe un site care il preluase la randul lui dintr-o monografie. Cum nu doresc o pelungire a discutiilor unde observ ca aveti o traditie, ma retrar. Va asigur ca nu am intetionat sa incalc drepturile nimanui, doar sa ajunt cu informatii aceasta enciclopedie Nu vreau sa starnesc si mai mult ego-ul dumneavoastra. Numai bine!

Puteţi vedea că am deprotejat pagina şi am continuat dialogul. Intenţia Dvs. era bună, doar mijlocul de realizare a fost defectuos. --Vlad|-> 15 ianuarie 2006 02:19 (EET)

posibil....oare? Ramane sa faca altcineva mai bine Succes

p.s.Am aduagat referintele..sper ca textul poate totusi ramane si nu a fost doar un copypaste al intregului articol cum ai sugerat.Intre timp Bunu vio modificase si el forma, deci nu mai constituia o problmea

intrebare

de ce referinta nu ajuta la nimic?

Pentru că în esenţă acel text se găseşte altundeva pe Net, exista înaintea acestui articol şi chiar nu are rost aici, copiat aproape cuvânt cu cuvânt. Sunt perfect de acord cu un istoric, oricât de detaliat, dar reformulat astfel încât să wikipedia să nu poată fi acuzată de încălcarea drepturilor de autor. --Vlad|-> 15 ianuarie 2006 02:43 (EET)

bine, poate ai dreptate desi te rog sa-ti modifici un pic modul de actionare, mai ales cand stii ca motivele sint pozitive.

Ştiu că motivele sunt pozitive, dar te-aş ruga să înţelegi că şi motivele mele sunt tot pozitive, chiar dacă ţie nu îţi par. Există nişte reguli care trebuie respectate. Asta e una din responsabilităţile pe care mi le-am asumat ca în calitate de administrator. --Vlad|-> 15 ianuarie 2006 02:53 (EET)

nu ma refeream la natura motivelor ci la eleganta comportamentala.

Îţi atrag atenţia că aceeaşi remarcă ţi-o pot face şi eu: ceea ce scrii este haotic, la fel şi reverturile etc., deci nu mi se pare prea elegant. --Vlad|-> 15 ianuarie 2006 03:00 (EET)

pt bunu vio

la Dragasani au participat doar cativa pandurii, majoritatea au refuzat la lupte.Etersitii si turcii au fost beligerantii principali.

Unele corectari erau de gramatica,se refereau la acordul subiectului cu predicatul.

Fraza cu trimiterea vinului spre Marele imperiu habsburgic,nu stiu de unde ai inventat-o.Nu sint dovezi ca ar fi existat schimburi de vin cu Austria.Mai degraba , nu au fost.Nu are acoperire istorica de exportat peste mari si tari,vin de Dragasani..mai putin, sa nu exageram :)

Oricum, merci mult de tot ca ai refacut o parte din capitolul istorie.

Chestia că vinul de Drăgășani ajungea în Transilvania și în special la Sibiu și Alba nu este o gogoriță. Dovada este ca și acum în vremea noastră, sibienii și cei din Alba, vin și cumpără struguri ca să facă ei vin sau cumpără vin din Drăgășani. Poate am greșit ca am spus că ajungea în imperiul Hadsburgic, însă ei se aflau sub ocupație. Cele spuse mai sus le cunosc de peste 50 și ani, cum cei de care îți spuneam mai sus veneau cu trenul îin fiecare toamnă pentru aș achiziționa licoarea. De asemeni, eu care am făcut teren prin zonă numai 36 de ani și cunosc fenomenul. Mai cunosc, spun eu și câteva din ale istoriei chiar dacă ca amator. Sănătate.--Bunu vio 19 ianuarie 2006 20:01 (EET)

nu e vorba ca nu cumpara sibienii struguri si vin, sigur se cumpara. :) sint convins de asta. Te rog, daca mai stii amanunte despre Dragasani, sa le scrii pe pagina sau aici, ce crezi ca e verficabil si important. Sau chiar legende ale locului, ar merita amintite pt ca se pierd incetul cu incetul.Numai bine!

Ce să-ți spun de Drăgășani? În vara lui '65 am ajuns acolo printr-o repartiție. Un târgușor, culmea, nu plin de praf ca în târgurile lui Sadoveanu. Toată lumea se cunoștea, trecea domnul sau doamna X, care a fost..., a avut ...șpe ha de vie și mai are și acum (după trei ani de la colectivizare). Vara, așa cum am ajuns eu, un tânăr plin de forțe, vara, dimineața ceva forfoteală până pe la 7 jumătate maxim, după care lumea dispărea pe străzi, fiecare la via lui (pe atunci le mai rămăsese 5000mp) și mai apăreau seara pe la 8-8 1/2.Erau oameni veseli, restaurantul "Podgoria" cu renumita lui grădină și taraful de țigani, îi primea în mreaja ei. Ce veselie, ce mititei, ce vinuri, ce fripturi... Ziua era mare plictiseală și căldură și muște...Veneau în oraș doar cei cu treburi la raion (a fost capitală de raion) la "trebunal", notar și alte organe. Cu toate că la venirea iernii am plecat la Râmnicu Vâlcea, după ce s-au făcut județele,Drăgășanul a fost al doilea oraș. Serviciul meu a fost că cel puțin o dată pe lună ajungeam pe acolo și de trei ori eram în trece cel puțin prin el. A rămas după mine tot acel oraș arhaic cu toată dezvoltarea sa. Are un muzeu ,al vinului cum i se spune foarte interesant.Dacă ești de aproape vizitează-l. Trebuia să scri de Gib Mihăiescu. Ca informație, casa lui fusese naționalizată, averea așișderea. Acum ginerele lui, pe care-l cunosc le-a luat înapoi (fata scriitorului a murit mai demult de cancer). Ți-am spus astea fiindcă ești tânăr, te pasionează istoria, poate și literatura și consider că este bine să colaborezi, chiar și anonim la ceva care să contribuie la ridicarea nivelului dacă nu intelectual, cel puțin cultural la voi noua generație care vă ridicați. Nu fi supărat pe Vlad, să ști că este un tip de treabă și vrea să facem o lucrare bună. Autentifică-te și tu, nu e nevoie cu numele, ci cu un pseudonim, prezintă-te cu ce vrei să comunici, poate te mai asociezi cu cineva. Cu stimă,--Bunu vio 19 ianuarie 2006 22:07 (EET)

Merci mult pt relatare, am citit-o cu multa placere. Da, sint intreseat si de literatura.NU sint suparat pe vlad...am sa ma identific probabil. Cu stima si amicitie. :)

P.S. Când vrei să comunici cu cineva fă clik pe numele lui șsi ajungi la pagina lui de discuții. Acolo apare și anunțul de mesaj și individul îl citește.--Bunu vio 19 ianuarie 2006 22:19 (EET)

Mulțumesc Bunu vio pentru aprecieri, exact asta este ideea: îmi doresc articole de calitate, care să arate perfect, atât ca formă, cât și bineînțeles ca fond. Pentru ce ar fi putut să se fi supărat (cine anume?) pe mine? :) --Vlad|-> 19 ianuarie 2006 22:22 (EET)

Bunu vio, stiu cum se ajunge la pagina lui, am zis ce am zis in sensul ca nu sint ranchiunos, asta nu inseamna ca nu bag mana in foc ca unele dintre gestului lui au fost rau intetionate,sau jalnice si nu au nimic in comun politica wikipedia ma refer aici si la unele minciuni pe care s-a straduit in bataie de joc sa le mentina in varinata engleza, discutia despre Pelendava nu a avut absolut nu a fost fundamentata istoric ci doar o afacere persoanala a lui si ar fi multe, inclusiv provocari care nu se fac

:) Păi ce facem dom'le, pe de-o parte nu suntem ranchiunos, și pe alta provocăm în continuare? :) Rușinică! :D --Vlad|-> 20 ianuarie 2006 11:30 (EET)

Economie

FINCA Drăgășani

• „Dragasanii": idee sarbeasca si tehnologie italiana, 13 aprilie 2004, Jurnalul Național
• Drăgășani / Fabrica de teniși a copilăriei noastre, ultimul cântec, 13 august 2009, Ovidiu Ciutescu, Jurnalul Național