Discuție:Nicolae Sacară

NICOLAE

SECARĂ

1894 – 1942 (1969)

Profesor în domeniul viei i vinificaţiei, mem-

bru în Sfatul Ţării. S-a născut la 9 mai 1894 (sau

1893), în com. Rughi, jud. Soroca, într-o familie

de răzei. A decedat la 24 febr. 1942 (după alte

date 1969).

Licenţiat al Facultăţii de Agronomie a Uni-

versităţii din Iai. Profesor la Facultatea de

Agronomie din Chiinău. A fost printre fon-

datorii învăţământului superior din Basarabia,

ajutând să transfere Facultatea de Agronomie

din Iai în Chiinău. Paralel cu munca pedago-

gică a efectuat i o intensă activitate ca inspec-

tor-agronom la Directoratul Agriculturii i Do-

meniilor Basarabiei. Organiza, toamna, expozi-

ţii agricole, propagând experienţa fruntailor. A

exercitat i funcţia de administrator al gospodă-

riilor armeneti.

Ca politician a organizat comitetele moldo-

veneti militare dislocate în Odesa i pe Fron-

tul Românesc. A fost ales deputat în Duma rusă.

Membru al Partidului Socialist-Revoluţionar na-

ţionalist. Membru al Sfatului Ţării, unde a aderat

la Blocul Moldovenesc. Cariera politică i-o în-

cepe la Odesa, unde la 18 apr. 1917, fiind înro-

lat în armată, ia cuvântul la un miting. Primete

însărcinarea să intre în Comitetul din Chiinău,

alături de separatiti, pentru a contrabalansa ten-

dinţele antiseparatiste ale fracţiunii ţărăneti. La

20 oct. 1917, la Congresul ostăesc este printre cei

44 de deputaţi alei pentru Sfatul Ţării. Împreună

cu Păscăluţă, Osoian i marinarul Gafencu a re-

prezentat Comitetul din Odesa. Fiind deputat în

Sfatul Ţării (21 mart. 1917 – 27 mart. 1918), a vo-

tat pentru unirea Basarabiei cu România.

La 13 dec. 1917 este ales în funcţia de subsecre-

tar de Stat la Ministerul de Război i de Externe al

Republicii Democratice Moldoveneti, însă a fost

destituit din funcţie peste o lună de zile, motivul

fiind acţiunile lui ferme i independente: a expe-

diat o telegramă urgentă, cerând ajutorul detaa-

mentelor ardeleneti formate i staţionate la Kiev.

Din 1940, o dată cu venirea sovieticilor i

până la sfâritul vieţii sale s-a aflat în închisoarea

I. V. Stalin din Tomsk. Iniţial a fost condamnat

la moarte, apoi pedepsit pe viaţă cu exilul în Si-

beria. S-a stins din viaţă tot acolo, în închisoarea

din Tomsk, în 1942 (ori în 1969), fiind bolnav de

tifos exantematic.

În arhiva Securităţii din Chiinău se păstrează

următoarea adeverinţă: “Conform datelor care se

păstrează în secţia “A” MSS RSSM, acuzatul penal

în 1940, Secara Nicolai Grigorevici, a decedat la

24 febr. 1942 în penitenciarul nr. 1 al Comisa-

riatului Poporului al AI, din reg. Penza. (Pentru

confirmare, locotenentul major Karpunin)”.

Menţiuni: Coroana României în gradele de

ofiţer i cavaler, Steaua României în gradele de

cavaler i ofiţer, medalia Regele Ferdinand I, me-

dalie de care s-au învrednicit acei care au votat

Unirea Basarabiei la 27 mart. 1918

Începeți o discuție despre conținutul paginii Nicolae Sacară

Paginile de discuție sunt locul unde oamenii discută despre cum să facă conținutul de pe Wikipedia să fie cât se poate de bun. Puteți utiliza această pagină pentru a începe o discuție cu alții despre cum să se îmbunătățească Nicolae Sacară.

Începeți o discuție