Discuție:Primul Război Mondial
Adăugare subiectArticolul a fost redactat în așa fel încât conține o traducere parțială sau totală a paginii World War I de la Wikipedia în engleză. Consultați istoricul paginii sursă pentru a vedea o listă de autori. (Această notificare este valabilă începând de la versiunea 16292024 a acestei pagini.) |
Proiectul săptămânii Articolul Primul Război Mondial a făcut parte din Proiectul săptămânii în perioada 28 iulie 2014–3 august 2014. |
/Informații este o secțiune a acestei discuții în care au fost făcute propuneri pentru text care au fost preluate în textul articolului actual.
Untitled
[modificare sursă]Nu știu dacă e bine să postez aici, dar vreau sa atrag atenți a asupra unei confuzii potențiale și care ține mai de grabă de stil. Cred ca ar fi mai corect dacă s-ar schimba "Aliații" (nu duce gândul la Al doilea război mondial) cu "Antanta", așa cum întalnim în majoritatea cărților de istorie. --Floreen 1 februarie 2006 10:21 (EET)
- Da, se înțelege mult mai bine dacă spunem ,,Antanta'' sau ,,Tripla Înțelegere" decât dacă spunem ,,Aliații" - aliați între ei erau și membrii Puterilor Centrale, ca să nu mai spun de confuzia cu cel de-al Doilea Război Mondial. ~~~~ CCS 207 (discuție) 26 noiembrie 2021 08:35 (EET)
Cred că fraza: "Denumirea Primul război mondial nu a fost folosită decât după 1939, la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, până atunci fiind cunoscut ca Marele război sau Războiul mondial." cuprinde o inadvertență, și anume anul 1939, care reprezintă începutul și nu sfârșitul războiului. Și cum în 1939 nu se știa că războiul va fi mondial, probabil că trebuie modificat anul, posibil 1945 - sau chiar mai devreme, când era deja clar că războiul devenise mondial. Miehs. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Miehs (discuție • contribuții).
- Anul 1939 reprezintă începutul celui de-al doilea război mondial, iar noi vorbim de primul. --Mihai | D 1 februarie 2006 13:56 (EET)
Sunt de acord cu Floreen. "Antata" și "Aliații" sunt două nume de referință, fiecare din ele "afiliate" unuia din cele două conflicte, iar folosirea unuia în contextul celuilalt poate produce confuzii. Apropos de cazul acesta, de referință este "Axa lui Băsescu", Washington, Londra, București. Știe cineva care este referința istorică la "Puterile Axei"??? :P
Cred de asemenea ca și Miehs are dreptate. După părerea mea, toată fraza respectivă ar trebui scoasă de-a binelea sau, mai degrabă, mutată din introducerea articolului. O asemenea clarificare cred ca e necesara doar pentru călătorii în timp, sosiți la noi de pe la 1937... ;) Nu știu încă unde ar putea fi mutată (aș fi mutat-o chiar eu la editare).
--Razvan Costea-Barlutiu 1 februarie 2006 16:13 (EET)
m-ar interesa care surse mentioneaza 2.770.000 de soldati morti pentru Germania? la nivelul aniilor '30 cifra era estimata la 1.773.000, iar mai tirziu unele surse estimeaza cca 2.050.000 incluzind pei cei decedati dupa 11. nov. 1918 in urma raniilor.
de asemenea, cam toate sursele mentioneaza 1.200.000 de mori pt. A-H. Bulgaria are 87500 si nu 875.000 iar Turcia are cca 325.000 si nu 35.000
numarul mortiilor civili in Germania este estimat 760 000 si nu 960 000 300.000 si nu 220.000 pt. A-H.
si vreau sa vad un document romanesc care specifica 736 000 de morti militari cind este unanim acceptat ca au fost 335.706.
cind luati cifre din materiale in engleza, vedeti ca "casualties" nu inseamna numai morti ci includ, KIA, MIA si POW uneori chiar si WIA.
a se revizui numerele ca-s cu probleme.
"Totuși, incompetența sau timiditatea unor ofițeri ca Ludendorff, care a procedat incorect transferând forțe din dreapta, pentru a proteja Sedan, au anihilat șansa Germaniei de a obține o victorie rapidă."
1. Luddendorf, dupa capturarea fortaretei Liege, a fost trimis in est, unde, sub comanda lui Hindenburg a participat la victoria de la Tannenberg la sfirsitul lui august 1914. nici n-a fost pe frontul de vest sa poata ia vreo decizie in privinta vreunui transfer de trupe si chiar daca ar fi fost, decizia nu era de competenta lui, comanda armatelor apartinind lui Moltke (cel tinar), el fiind atasat armatei a 2-a sub von Bülow. 2. Decizia de a mentine aripa stinga mai puternica decit prevedea planul Schlieffen (1:3 vs. 1:7) apartinea lui Moltke si s-a luat in timpul mobilizarii, nicidecum in timpul offensivei. 3. Singura mutare signifianta ce s-a facut a fost spre frontul de est si nu pe alt flanc. hotarirea, de asemenea a fost luata de OHL (Oberste Heeresleitung). colac peste pupaza, fraza citata e fantezie. Ludendorff nu avea nici rangul nici pozitia, la vremea respectiva, sa ia o asemenea decizie, care in forma prezentata n-a fost luata la momentul respectiv si pe deasupra se afla la acel moment pe frontul de est.
la poze:
tancul din imagine nu este un Mark I ci un Mark IV female (se vede dupa gurile de tragere pt mitraliere in balconul lateral).
nava din poza este pre-dreadnoughtul HMS Irresistible
AdmiralBenbow
--Utilizator:AdmiralBenbow 5 februarie 2006 14:30 (CET)
@AdmiralBenbow
[modificare sursă]Dude, omule...
E evident că ai cunoștiințe vaste apropos de acest subiect. Nu te oprește nimeni să contribui la îmbunătățirea articolului iar eu personal te încurajez și bănuiesc că la fel fac și alții.
Sugestia mea e să începi să scoți sau să modifici tot ce ți se pare aiurea. Nu înțeleg ce te oprește să faci asta.
--Razvan Costea-Barlutiu 6 februarie 2006 06:30 (EET)
DOOM2
[modificare sursă]ne învață că trebuie să scriem cu majuscule: Primul Război Mondial, al Doilea Război Mondial. (citat exact) .--Mihai | D 24 februarie 2006 13:11 (EET)
- Adevărat. Cu majuscule e corect. ~~~~ CCS 207 (discuție) 26 noiembrie 2021 08:36 (EET)
Critică
[modificare sursă]Mesajul de mai jos a fost pus pe pagina articolului de către 89.40.133.227. — AdiJapan ☎ 11 ianuarie 2007 09:30 (EET)
- UN ARTICOL CIU-DAT, scris din-afa-ra, dar in limba romana aproximativa a contimporanului. Ma intreb doar, UNDE AU MURIT CEI 736.000 DE MILITARI romani (cat ziceti voi, in mod eronat). Caci in mod evident nu in Bucuresti si nici prin Transilvania. Ori, poate reusiti sa determinati exact numarul civililor romania ucisi in WWI? Nimic despre Marasestiul, a caui mausoleu a fost acoperit cu fresce rusinoase de catre taticul vostru cel mare din a carui samanta mongo-turanoida (si cumano-peceneago-uiguro-uza) de bulgaro-tataroizo-maghiaro-turci ati iesit, si de asemenea NIMIC despre ceea ce l-ar interesa pe cititorul roman al prostiilor voastre - Ucraina, Odessa, Brest-Ltwosk... Semn ca sunteti platiti de SECURISTII bogati ai Postceausiei, cei care in ultima instanta v-au si crescut dandu-va Bucale din belsug. ORICUM, mult nu mai aveti de trait in acest fals stat. MOARTE ROMANIEI!... Iar moartea... Moartea va veni, DESIGUR! Inclusiv pentru voi si toti urmasii vostri blestemati in neam. Veti vedea. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 89.40.133.227 (discuție • contribuții).
- Cum se numesc drogurile pe care le-ai luat..? Banuiesc ca sint foarte tari... Mi-e teama ca blestemul se va intoarce dublu in potriva ta... Dar cine stie, poate-ca esti NEMURITOR... ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 87.175.244.145 (discuție • contribuții).
Ce este cu cifra mortilor din primul razboi?
[modificare sursă]Cred ca e o eroare majora la cifra mortilor (ai Romaniei, cel putin) din primul razboi mondial. La "Soldati aliati morti", Romania e trecuta cu 736.000 de morti - soldati si ofiteri. La civili, cu 675.000 de morti. Cifra m-a indus in eroare si am reprodus-o si eu pe un site. Este o absurditate, din pacate. Cifrele pierderilor romanesti din primul razboi mondial, conform tuturor datelor oficiale, statuate de la tratate de istorie mari (gen Giurescu), enciclopedii si dictionare, pana la manuale scolare (clasa a XII-a, de exemplu) este aceasta: 339.117 morți, 299.000 raniti grav și 116.000 prizonieri si disparuti.
Nu-mi dau seama cum a aparut aceasta cifra catastrofica de 675.000 de morti militari, plus 736.000 morti, ceea ce se apropie de 1 milion si jumatate, cat Franta sau Germania, ceva foarte ciudat. Ar putea sa spuna autorul articolului din ce enciclopedie a luat cifrele? Si daca e vorba doar de o traducere sau transpunere a unui articol Wikipedia strain, ar putea sa gaseasca acolo bibliografia? Intreb pentru ca, cu titlu de ipoteza, imi pare o gluma proasta, un lucru intentionat, nu cred deloc ca a fost o scapare, din cauza diferentei uriase (nici insumata, cifra nu ar fi dat atata, oricum am rotunji, e complet aiurea).
Daca la Romania e asa, cine stie, poate toate cifrele de acolo sunt din burta. Ar trebui inlaturat fragmentul cu pierderile de razboi, si verificat la sange, nu e gluma. Multa lume poate prelua de buna credinta cifra, pacalita de aceste aiuritoare 'enciclopedii online', unde iresponsabilitatea domneste, totusi, imi pare rau sa spun, si erorile sunt reparate dupa luni sau ani (cand si daca sunt descoperite).
O alta sugestie ar fi ca, la articole de asemenea importanta, despre natiuni, razboaie etc., sa nu acceptati articole care nu au foarte clar trecuta o bibliografie, cat de cat, dar nu una unde e mentionant doar general titlul, ci cu cota intreaga: editura, an al aparitiei, paginile de unde e citat sau conspectat articolul. Zau, e total aiurea ce este aici, sa nu va suparat pe mine. Sunt convins ca sunteti seriosi, bine intentionati, si ca totul se va repara cu timpul.
(Greseala poate sa fie si a preluarii; inseamna ca exista undeva, circula in lume, in enciclopedii online sau chiar tiparite, aceasta cifra bizara... Desi... am serioase indoieli, deoarece aceste cifre sunt comunicate la nivel mondial in anuare oficiale, de catre fiecare stat in parte. De aceea insist pe ipoteza unei pure batai de joc, din dorinta de a face glume proaste sau de a compromite ideea de enciclopedie online etc.)
Multumesc. - Praesidium
- Aveți dreptate. Uitîndu-mă în istoricul articolului am constatat că unele cifre au fost schimbate de un utilizator anonim, în 2005. Este regretabil că vandalizarea n-a fost remarcată pînă azi... Am refăcut numerele respective, iar acum se potrivesc cu articolul World War I casualties care se pare că are date bine documentate.
- Mulțumim pentru atenționare. Dacă mai găsiți erori nu ezitați să le corectați sau să ne spuneți. — AdiJapan ☎ 31 ianuarie 2007 12:58 (EET)
Avertisment imagine
[modificare sursă]Următoarele imagini au fost șterse de la Commons sau au fost marcate spre ștergere. Te rog scoate-le din articole sau alătură-te discuției de la commons. Mesaj generat automat de CommonsTicker.
- Wikipeder a pus format de ștergere Delete pe Image:GermanTrenchNearTheMazuricLakesOnTheEasternFront.jpg: +delete;
-- CommonsTicker 28 februarie 2007 12:18 (EET)
Avertisment imagine
[modificare sursă]Următoarele imagini au fost șterse de la Commons sau au fost marcate spre ștergere. Te rog scoate-le din articole sau alătură-te discuției de la commons. Mesaj generat automat de CommonsTicker.
- Wikipeder a pus format de ștergere No license pe Image:Australian_infantry_small_box_respirators_Ypres_1917.jpg: +nld(diff);
-- CommonsTicker 12 martie 2007 16:24 (EET)
Avertisment imagine
[modificare sursă]Următoarele imagini au fost șterse de la Commons sau au fost marcate spre ștergere. Te rog scoate-le din articole sau alătură-te discuției de la commons. Mesaj generat automat de CommonsTicker.
- Samulili șters Image:GermanTrenchNearTheMazuricLakesOnTheEasternFront.jpg: [[Commons:Deletion requests/Image:GermanTrenchNearTheMazuricLakesOnTheEasternFront.jpg]];
-- CommonsTicker 17 martie 2007 12:22 (EET)
Avertisment imagine
[modificare sursă]Următoarele imagini au fost șterse de la Commons sau au fost marcate spre ștergere. Te rog scoate-le din articole sau alătură-te discuției de la commons. Mesaj generat automat de CommonsTicker.
- Image:Gavrilloprincip.jpg:
- Rtc a pus format de ștergere Tfd pe Template:PD-GWPDA: {{tfd|Template:PD-GWPDA}}(diff); Imagini:
-- CommonsTicker 25 martie 2007 14:02 (EEST)
La o verificare cât de cât atentă, e lesne observabil că acest articol consacrat unui moment crucial din istoria secolului XX, din păcate, conține mult prea numeroase formulări anapoda d.p.d.v. gramatical - dublate de greșeli științifice inadmisibile (fapte, locuri, persoane, cronologie etc.)- și nu poate fi încadrat, decât cu excesivă îngăduință, în categoria "de calitate". În consecință, pentru a evita preluarea acestor greșeli de către utilizatori mai puțin informați, am efectuat - la prima vedere - o necesară minimă corectură. Consider că, de urgență, acest articol trebuie serios îmbunătățit. Așa cum ar trebui revăzute/refăcute și alte articole din domeniile istorie, drept, relații internaționale, politologie, literatură etc., pe care le-am mai "periat" și eu - pe ici, pe colo, "prin părțile esențiale" - vorba lui conu' Iancu. Această lăudabilă încercare de realizare a unei enciclopedii on line merită, din plin, un sprijin calificat și responsabil, pe măsura așteptărilor unui public dornic de informații rapide și de bună calitate. Cele bune pt. toți utilizatorii Wikipedia.ro --CGrad 12 noiembrie 2007 05:19 (EET)
ce e cu titlul in majuscule?!
[modificare sursă]De ce sintagma "primul război mondial" este scrisă cu majuscule? (Am văzut așa ceva și la Imperiul austro-ungar, unde "austro-ungar" era scris cu majuscule...)
E o encicloperie englezească sau românească? Să știm cum ortografiem. Nu-mi vine să cred ce nivel se poate găsi aici (dacă am găsit două articole, trebuie să fie un tipar ignorant al calchierii la multe articole, probabil). Praesidium 6 ianuarie 2008 22:13 (EET)
- Reconfirmare răspunsului din 8 ianuarie 2008 pt. Praesidium.
- Solicitare intervenție administrator Wikipedia Ro
- Stimate intervenient Praesidium,
- Pentru a preîntâmpina iscarea altor discuții superflue - cum este cea de față - precizez, de la bun început, că, prin răspunsul meu din 20 nov. 2007 la msj d-lui Gutză, nu intenționam să mă lansez într-un dialog incontinent despre sexul îngerilor cu persoane care se ascund în dosul unor pseudonime fudule (a se vedea: utilizatorul "Praesidium") și, din această poziție, își mitraliază "curajos" preopinenții din spațiul virtual, cu dulci calificative depreciative, gen: "bătrâni" (probabil, cu sensul de vetust, perimat, depășit etc.) sau "naționaliști" (adică extremiști, xenofobi, intoleranți și neghiobi). Răspundeam atunci, cum cere elementara politețe, pentru a risipi o nedumerire de ordin gramatical. N-am făcut-o nici în calitate de bătrân, nici de naționalist, ci, pur și simplu, de profesionist. În această situație, de vreme ce eu semnez în clar, nu obișnuiesc să angajez discuții cu persoane anonime, care nu respectă regula unui dialog civilizat, la obiect, ci se comportă cu o infatuare nereprimată, în numele, probabil, unei biografii de tânăr și intransigent revoluționar, pornit să facă ordine în toate. Ar fi de prisos dacă v-aș spune că, deocamdată, D-voastră, ilustrissime anonim, numai afirmați, nu demonstrați ceva. "Majuscularea -spuneți Dv. - este dispărută de mult din uz". De când, oare? În Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație, ediția a IV-a (1983), p. 29 și Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM), editat de Academia R.S.R., 1989, p. XXX/8 scrie cu totul altceva, adică așa cum am afirmat și eu. Verificați! Bănuiesc că nu veți fi de acord cu acele norme, doar sunt stabilite de 8 "gloabe socialiste", active și calificate, și astăzi. Între timp, probabil, printre alte preocupări, ați elaborat un alt DOOM, 3 sau 4, 2 fiind deja scris - după câte știu - fără prețioasa Dvs. contribuție. Închei această mult prea lungă discuție wikipedistă cu Dvs. (alias "Praesidium"), cu sentimentul că mi-am irosit vremea de pomană, încercând, inutil, să vă "fisurez" niște prejudecăți beton. Am impresia că Dvs. n-aveți dubii, ci numai certitudini, așa că o altă "conversație", fără a vă declara identitatea reală, este, din punctul meu de vedere, cu desăvârșire, exclusă. --CGrad 8 ianuarie 2008 04:13 (EET)
- Solicit, imperativ, administratorului Wikipedia stoparea de urgență a unor asemenea procedee de intervenție intempestivă, cu scop șicanator, în texte de interes documentar-științific public, așa cum sunt cele practicate de utilizatorul Praesidium, un fel de Gică Contra, care, neavând argumente pentru susținerile sale arbitrare, mustind de ignoranță agresivă, la adăpostul anonimatului, se apucă, furibund, să modifice/șteargă (în 12 ianuarie a.c.) corecturile subsemnatului la articolele Primul Război Mondial și Al Doilea Război Mondial (poate, și la altele). Oricum, le-am refăcut. Refuz să cred că cei care și-au asumat responsabilitatea supravegherii și administrării acestei enciclopedii încurajează diletantismul și insultele unor anonimi la adresa unor utilizatori profesioniști. Nu suntem pe forumurile de presă, unde fel de fel de indivizi își exhibă ignoranța și proasta educație. Cred că suntem pe un forum unde regulile dialogului/comportamentului civilizat, academic sunt obligatorii. Și, la fel, în discuțiile științifice, nu se practică anonimatul. Alegeți una din două: ori colaborați cu profesioniștii, ori cu diletanții. Tertium non datur. --CGrad 15 ianuarie 2008 20:39 (EET)
La adresa [1] veți găsi următorul dialog:
„Domnule Pruteanu,care e scrierea corectă a evenimentelor istorice: 1. cu majuscule la ambele componente, de exemplu Revoluția Americană, Revoluția Franceză etc. 2. cu minuscule la ambele componente, de ex. revoluția americană, revoluția franceză, revoluția română de la 1848 3. cu majusculă doar la primul cuvînt, de ex. Revoluția americană?
Vă mulțumesc, Lilia”
RĂSPUNS: Regula e că evenimentele istorice majore (ca și marile epoci istorice) se scriu cu majusculă pentru toate cuvintele cu sens plin. Deci, corect e Revoluția Americană, Revoluția Franceză.
Puteți să vă notați și să nu mai faceți pe intelectualul ofuscat inutil: evenimentele istorice majore (ca și marile epoci istorice) se scriu cu majusculă pentru toate cuvintele cu sens plin. Niciodată nu este prea târziu să învățați ceva și să recunoașteți că ați susținut cu tărie o eroare flagrantă. Cu stimă, --Miehs 15 ianuarie 2008 21:43 (EET)
- Incredibil, ce virulență...
- Vă propun, mai întâi, să ne calmăm.
- Dar cărți, domnule CGrad? Cărți. Dvs. cărți citiți? Nu tratate de istorie, ci cărți, cărți simple și bune și dulci cu Ion si Mărioara scoțând apă din fântână, beletristică, ficțiune, nuvelă, roman, ceva de acest gen. Citiți? Mai mult decât, să zicem, citiți site-ul dlui Pruteanu? Mai mult decât propriile contribuții?
- Ei, când veți citi, veți observa acest lucru (dvs. și terții de aici): că primul război mondial nu se scrie nicăieri cu majusculă. Și atunci veți induce: 1. că e ortografie vetustă, de "bătrâni" (old boys vă convine?... nu era depreciativă ci orientativă), adică a acelora care au prins școala veche, de pe vremea dlui Pruteanu să zicem, și cărora le e foarte greu să renunțe la ea; 2., că dl Pruteanu nu e o autoritate lingvistică absolută decât pentru ignoranți și privitori de tv; 3. că nici măcar DOOM-ul, cu ale cărui erori și invenții stupide nu se poate nimeni asocia, nu e o autoritate, el fiind reprezentat de 20 de nume la cuprins dar de fapt de două cercetătoare, copile de 25 de ani care pun acolo ce le trece din cap și care au făcut recent cele mai elucubrante, ca să nu spun mai comice, propuneri în materie. (Asta dacă cumva vă închipuiți că dicționarele se fac într-un conclav academic, convocând minți luminate și lăsându-le să scrie pe muzică de Bach.)
- Dar atunci, veți întreba, care e standardul? De unde trebuie să-l luăm, dacă nu ne putem adresa nici dlui Pruteanu, nici onor dicționarelor alcătuite în proporție de 95% și tehnoredactate, din saracia Academiei, de două fătuci, ce trebuie atunci să facem? Pe cine luăm drept instanță? Vă răspund - și vă propun: cutuma. Englezii au majusculat întreaga sintagmă. Francezii doar primul cuvânt. Noi, nici unul. Așa a fost. Așa a rămas. Nu strigați: deschideți o carte. Cel puțin în cazul primului și-al celui de al doilea război mondial. Nu cred că Revoluția Franceză sau Războiul Civil american se încadrează aici. De ce.
- Deoarece confuzia pe care o faceți dv. este între sintagmă, cu toată încărcătura ei simbolică, și eveniment. Înlocuiți "primul" cu "cel dintâi", de pildă într-o exprimare de tipul "cel dintâi război mondial a fost mai sângeros decât al doilea". Ați mai pune, la o asemenea frază, ortografierea cu majuscule? Nu, pentru că vă interesează substantivul. Nu trimiterea simbolică, ci concretă: războiul acela. Așa o veți găsi ortografiată peste tot, când vă veți întâlni cu cărțile din bibliotecă. Dacă vă veți întreba de ce, aveți răspunsul.
- Vă puteți supăra oricât: majusculele, în limba română (pe linia "Țara", "Neamul", din anii 30 și din gazetele legionare sau naționaliste ale vremii) au un damf tare nefericit, sunt dovadă de ignoranță, provincialism cultural trist și stupiditate gongorică. A se citi "Rrromânii verzi" de I.L. Caragiale, sau orice document 'ciclopedic poftiți.
- Nu confundați identitatea anonimă cu ignoranța. Nici identitatea declarată cu competența. De unde ați făcut aceste deducții grăbite? Ați auzit de argumentul autorității din sofistică? Eu zic să fim calmi. Aveți un punct de vedere. Eu îl am pe al meu. Fără îndoială, doar unul dintre noi greșește. Dacă sunt eu, mă înclin. Dar nu mă pârâți la înalta poarta, domnule, dacă ați depășit anii copilăriei. Nu folosiți cuvinte, între doi gentlemani, pe care nu le-ați putea repeta dacă am fi față-n față. Să fim sobri și calmi, vă propun. Vom rezolva cumva contenciosul, întrebând în stânga și-n dreapta care sunt argumentele celorlalți, și vom decide. Cu calm, cu un surâs, cu detașare.
- Cu stimă,
- Praesidium
- P.S.: Adaug că această eroare, eu așa o numesc, nu vă știrbește nimic din competență. Am citit articolul și, din punctul meu de vedere, mi se pare absolut onorabil. Nu amestecați competența dv., căci nu pe aceea o contestă cineva. La rigoare, răzbunați-vă pe mine, dar nu pe oamenii aceștia: nimeni nu v-a pus la îndoială competența pe fondul textului scris, contenciosul nostru purta asupra formei. Dimpotrivă, mi s-a părut chiar admirabil ce ați pus aici. A fost o precizare scurtă.
Multzumesc, stimate d-le anonim Praesidium, pentru îngăduința manifestată față de presupusa ignoranță a subsemnatului în materie de lectură beletristică. Am râs copios și mi-am amintit de cunoscuta replică neaoșă a celui rămas fără argumente într-o discuție privată: "N-ai dreptate, mă-ta-i chioară!" V-ar mai trebui, probabil, două vieți, stimate Praesidium, să citiți atâtea cărți bune câte am citit eu. Și vă mai asigur, pentru liniștea Dvs., că, pentru mine, în materie de lectură, pe primul plan, a fost și rămâne beletristica (cu deosebire, proza și eseul, dar nu-mi este străină nici poezia), nu scrierile istorice (nici măcar romanele istorice, pe care, cu mici excepții - a se vedea, dacă vă convine, Marguerite Yourcenar - , le găsesc fade și teziste). Pentru mulți dintre cei care vor să cunoască, fără prejudecăți, spiritul unui popor (cum este, spre exemplu, cel rus), fresca Rusiei sfârșitului de secol 19 și începutului de secol 20, realizată sublim, cu acel fior al realității transfigurate artistic în opera lui Anton Pavlovici Cehov, preferatul meu, este mai credibilă decât nu știu câte tratate de istorie socială (scrise atunci sau mai târziu, în epoca sovietică și postsovietică).
Revenind, atunci când afirm că, totuși, întâi am citit (mult, dar nu atât cât aș fi vrut) și pe urmă am scris și publicat(mult mai puțin decât ar trebui) vreo 10.000 de pagini standard, nu sunt totuși prototipul personajului literar Mendel, omul cărților, din nuvela omonimă a lui Ștefan Zweig, care memorase foaia de titlu a vreo 2,5 milioane de cărți apărute de-a lungul a 4 secole.
Aveți dreptate, nu esența, ci forma constituie obiectul acestui anodin contencios. Așa cum spunea și simpaticul escroc Ostap Bender, eroul umoriștilor Ilf și Petrov, reprezentantul fictiv al Întreprinderii de oase și copite - filiala de la Cernomorsk (adică de la Marea Neagră): "Filiala noastră este vițelul de aur".
S-auzim de bine!--CGrad 28 ianuarie 2008 05:17 (EET)
- Da, se poate, toate bune si frumoase. Insa tot nu mi-ati raspuns la intrebare. Eu nu va intrebasem daca ati citit pentru a va verifica la cv-ul ideatic. Parca altul era scopul intrebarii mele.
- Si anume: bun, pai daca sunteti un cititor de literatura cu adevarat, atunci cum era scris 'primul razboi mondial' in cartile acelea pe care le-ati citit?
- Aici era tot scopul intrebarii.
- (De fapt, stiti bine cum era scris, dar vorbim discutii. Va priveste, faceti ce vreti.)
- Praesidium
- Conform noilor norme, cum s-a spus mai sus, toată literatura veche este considerată perimată. Și eu am învățat cu litere mici, dar n-am nicio problemă să aplic reglementările în vigoare acum. --Turbojet 18 februarie 2010 23:43 (EET)
Numărul morților din Primul Război Mondial
[modificare sursă]De ce numărul soldaților morți sârbi este așa de mic(45000 doar?)?! Eu cred că adevăratul număr este mult mai mare(peste 1.000.000), mai ales că Serbia era probabil, cel mai important combatant din război. Eu cred că valorile numerice ale pierderilor(militare și civile) României sunt adevărate, dovadă fiind că numai numărul soldaților români morți reprezintă cca 6% din pierderile Antantei, iar numărul morților din război din ambele tabere se ridică la peste 20.000.000!--Dragoș
- Sunt estimări și estimări. Vezi en:World_War_I_casualties#endnote_Serbia. —Andreidiscuţie 13 aprilie 2012 12:56 (EEST)
Dar România unde este?
[modificare sursă]--80.131.123.50 (discuție) 5 noiembrie 2021 16:45 (EET)
Cu exceptia casetei informative din dreapta (ale carei valori au fost discutate chiar în acest loc), nu exista nicaieri pomenita România, nici macar ca a intrat în razboi - nu ca am fi facut mare brânza, dar macar am degrevat frontul de vest de niste divizii bune (iar asta s-a vazut în 1918 cât valoreaza, dupa ce nemtii si-au mutat majoritatea trupelor din est în vest, a trebuit sa vina americanii pentru a compensa).
Deci un articol tradus dupa o carte sau revista straina.
Cu stima,
Marian
- M-am grabit :) am folosit functia de cautare a browserului si am gasit trei referinte minuscule - când am intrat (anul, apoi mai multe sectiuni mai jos si data calendaristica) si ca am furnizat grâne.
- Reformulez: numai cu atâta am participat la victoria Antantei? 80.131.123.50 (discuție) 5 noiembrie 2021 16:50 (EET)
- Probabil că s-a considerat suficient articolul Participarea României la Primul Război Mondial. --Bătrânul (discuție) 5 noiembrie 2021 16:53 (EET)
- Dacă ar fi chiar cum spune anon, atunci ar fi o mențiune proporțională cu realitatea. Mie mi se pare că sunt chiar destul de multe mențiuni ale românilor. De exemplu, Portugalia (cu o contribuție similară ca durată a participării) este menționată de 0 ori, iar Grecia, unde s-au dat lupte politice serioase și unde s-a desfășurat unul din fronturile de imporanță strategică, este menționată de 2 ori. România și românii au vreo 20 de mențiuni. Aș zice chiar că nu este chiar scutit nici acest articol de polarizarea noastră locală. —Andreidiscuție 5 noiembrie 2021 17:01 (EET)
- Sunt numai 4 mentiuni în articolul principal, restul sunt fie în caseta informativa, fie în referinte. Nu e de mirare ca nu le-am remarcat la prima citire si a trebuit sa folosesc functia de cautare.
- Comparatia cu Portugalia mi se pare irelevanta - în primul rând Portugalia nu avea granita comuna cu niciun Central, daca nu ma însel au luptat doar prin Africa. Orice efort de razboi era deci secundar spre neesential. În al doilea rând, chiar fara sa fi avut nimic altceva decât morti si raniti, România a avut pierderi umane imense fata de populatie (nu ca ar fi un merit, eu îl consider doar rezultatul prostiei). Dar se uita, comparând-o cu Portugalia, ca România a distrus una dintre cele doua surse de petrol ale Centralilor (cealalta era în Galitia) - aici o alta prostie "marca înregistrata" româneasca: nu am cerut hârtie la mâna de la englezi (ei ne-au cerut-o) si dupa razboi a trebuit sa despagubim aliatii din banii nostri. Daca ar fi avut petrol, poate ca Centralii ar fi avut mai multe resurse si poate ca razboiul ar fi durat mai mult sau poate chiar schimbat (nemtii au ratat la mustata spargerea frontului în 1918: probabil ca l-ar fi pierdut în cele din urma, însa în 1919 sau 20). Singura comparatie pe care o pot gasi cu Portugalia este ca ei au avut pierderi civile de la gripa spaniola iar noi de la tifos (adus de rusi, ca de fiecare data).
- S-a adus vorba si de Grecia: daca-mi aduc bine aminte, Grecia a contribuit doar cu 3 divizii (în cadrul armatei ce va fi cunoscuta ulterior ca Armata de Dunare, practic aduna cam tot ce prisosea altora).
- Consider ca aportul RO la WWI ar fi fost suficient pentru a fi mentionata ceva mai mult.
- Linkul acela este abia la sfârsit.
- Multumesc pentru raspunsuri. 80.131.123.50 (discuție) 5 noiembrie 2021 20:02 (EET)
- Nu stiu cum se poate edita - am "mâncat" niste cuvinte - englezii ne-au cerut sa distrugem industria petroliera. 80.131.123.50 (discuție) 5 noiembrie 2021 20:04 (EET)
- Dacă ar fi chiar cum spune anon, atunci ar fi o mențiune proporțională cu realitatea. Mie mi se pare că sunt chiar destul de multe mențiuni ale românilor. De exemplu, Portugalia (cu o contribuție similară ca durată a participării) este menționată de 0 ori, iar Grecia, unde s-au dat lupte politice serioase și unde s-a desfășurat unul din fronturile de imporanță strategică, este menționată de 2 ori. România și românii au vreo 20 de mențiuni. Aș zice chiar că nu este chiar scutit nici acest articol de polarizarea noastră locală. —Andreidiscuție 5 noiembrie 2021 17:01 (EET)
- Probabil că s-a considerat suficient articolul Participarea României la Primul Război Mondial. --Bătrânul (discuție) 5 noiembrie 2021 16:53 (EET)
Nimic substanțial nu s-a schimbat în ultimii 2 ani, RO inca e bine ascunsa si abia daca e pomenita, lucru OK poate in art. original tradus aici din engleza, dar inadmisibil pe roWiki, Wikipedia in lb. romana.
Ieri am adaugat in capul articolului eticheta (asa-i zice la "tag"?) urmatoare:
Colegul @Sîmbotin: s-a grabit s-o elimine, scriind:
- "Anularea modificării 15956331 făcute de Arminden (discuție) există deja în secțiunea dedicată"
Atita doar ca 1) user-ul de rind nu intra pe paginile de discuții, si 2) in articolul general articolul privind Romania e invizibil atit in introducere, cit si in cuprins, si daca user-ul n-are darul de-a da in bobi ca sa ghiceasca exact cum e numit art. privind RO, nici altundeva. O "secțiune dedicată" participarii Romaniei nu exista nicaieri (nici macar una dedicata regiunii din care RO face parte). Incercati sa gasiti un link dind cautare pentru "România în". Quod erat demonstrandum. Rezultat: birocratii sint satisfacuti ca nu's ce reguli formale au fost respectate (a 11-a porunca: "Sa nu-ti pui tag in capu' articolului, nici cind se cere, ca la cazan ajungi!"), iar user-ul - treaba lui, cin' l-a pus sa caute ceva taman aici, unde noi ne jucam?
Serios: eu accesez de pe mobil. N-oi fi singurul. Articolul cu Romania apare abia la capatul de jos al articolului cvasiinterminabil, la "Vezi si", si il gasesti doar daca stii sa il cauti la litera P: "Participarea...".
La sectiunea cu 1916 ("1916: Infernul") nu apare absolut nimic despre Frontul de Est (!), nu exista, punct (art. tradus din engleza, de!), intrarea RO in razboi in august 1916 e ascunsa sub titlul "Revoluția Rusă" (!!!), care a avut loc in 1917, la care am adaugat eu ieri un subparagraf cu titlul "Prolog: 1916", ca sa dau macar user-ului mai perspicace o sansa sa ghiceasca unde sa caute. Inadmisibil pe roWiki!
Atita mai zic: bun simt, si mintea romanului de pe urma. Sanatate, Arminden (discuție) 30 noiembrie 2023 14:33 (EET)
WW1
[modificare sursă]Aceasta intrare in wikipedia este de o calitate gramaticala, istoricasi literara indoielnica. Va solicit inlocuirea ei, distorsioneazaadevarul istoric, este plina de neclaritari si inadveetente, plus ca este o salata inadmisibila pe un site ca wikipedia 2A02:2F0F:A011:4400:9898:7056:F524:34EF (discuție) 7 februarie 2023 08:33 (EET)
- Așa este, foarte slab articol pe un subiect foarte important. Îl avem în vedere. Puteți ajuta și dumneavoastră! —Andreidiscuție 7 februarie 2023 09:00 (EET)