Discuție:Senusret al III-lea

Campania la Pontus Euxin

[[Herodot afirmă că colchizii, cu egiptenii și etiopienii erau primii care au practicat circumciziunea, o tradiție care ar fi fost importată de armatele faraonului Senusret al III-lea (1878 î.Hr. – 1842 î.Hr.) când acesta a încercat în zadar să invadeze țara]]. Sursă https://ro.wikipedia.org/wiki/Colchida Herarabba (discuție) 31 martie 2024 14:14 (EEST)

Sesostris al III-lea și adversarii săi europeni: tracii, sciții și geții din perspectiva diferiților autori care au scris despre acesta

[[1 Herodot: Sesostris –povesteau preoții- plecând pe niște corăbii de război din Golful Arabic, a fost cel dintâi care i-a supus pe locuitorii coastelor Mării Roșii și a tot înaintat până ce a dat de o mare care nu mai putea fi trecută din lipsă de adâncime. De aici, când s-a reîntors în Egipt, după spusa preoților, și-a strâns oaste numeroasă dintre supuși și, luându-i cu el, începu să străbată uscatul în lung și în lat, supunând toate popoarele care-i stăteau în cale. La acele neamuri care le-a aflat încleștate în luptă, și însuflețite de un aprig dor de libertate, a ridicat stele care glăsuiesc în inscripții despre numele lui și al patriei sale și despre cum aceste neamuri au fost supuse de puterea sa. Săvârșind într-una asemenea fapte, străbătea continentul până când, trecând din Asia în Europa, îi supuse și pe sciți și pe traci. La aceste popoare cred că se află hotarul cel mai îndepărtat până unde a ajuns oastea egipteană, căci numai în ținuturile acestea se mai întâlnesc stele înălțate de egipteni iar mai departe, urma lor nu de mai vede. De aici, după cucerirea acestor meleaguri, s-a întors din drum. Stelele pe care Sesostris, regele Egiptului le-a ridicat, înfățișează un bărbat ținând în dreapta o suliță iar în stânga un arc și cu restul echipamentului. De la un umăr la altul, peste piept, se află săpate cuvinte egiptene în scrierea sacră, care spun: «Această țară am dobândit-o cu puterea brațelor mele». 2 Diodor din Sicilia (n. cca. 80 î.Hr. — d. 21 î.Hr.) a fost un istoric de origine greacă din Republica Romană și Strabon confirmă în scrierile lor victoria faraonului. Aceștia acordă lui Senusret al III-lea titlul de «cuceritor al lumii». 3 Strabon confirmă invazia africană în Europa, prin Balcani. 4 Pliniu cel bătrân susține că Sesostris era atât de arogant. Sesostris al III-lea ar fi fost înfrânt în luptă de bogatul rege al Colchidei, Saujaces. Saulaces a fost un rege al Colhidei citat în Istoria Naturală a autorului roman din secolul I Pliniu cel Bătrân , despre care istoriografia a propus că este regele citat pe opt monede găsite pe coasta de est a Mării Negre . Pliniu Potrivit lui Pliniu, Saulaces era un descendent al lui Aeetes , rege al Colhidei din faimoasa poveste a Argonauților . S-a mai spus că a găsit zăcăminte bogate de aur și argint în țara Suanului și că și-a echipat palatul cu structuri de aur și argint obținute în cucerirea lui Sesostris , regele Egiptului: „În Colhida a domnit Saulaces, descendent al lui Aeetes, care, găsind o bucată de pământ virgin, în țara Suanilor, a scos din ea o mare cantitate de aur și argint, se spune, și al cărui regat, de altfel, avea devenit faimos pentru posesia Lânei de Aur . Găsim, de asemenea, menționarea arcurilor de aur ale palatului său, a suporturilor și coloanelor și pilaștrilor de argint, toate pe care le-a dobândit în cucerirea lui Sesostris, regele Egiptului; un monarh atât de arogant încât în ​​fiecare an, se spune, era obiceiul lui să aleagă prin tragere la sorți unul dintre regii săi vasal și, înhamându-l la car, să-și sărbătorească din nou triumful. [ 1 ]” Relatarea lui Pliniu despre Saulaces și victoria sa asupra egiptenilor nu este coroborată de alte surse scrise, dar legătura lui Sesostris cu Colhida a fost tratată de mulți autori clasici, inclusiv de Herodot ( secolul al V-lea î.Hr. ), care a atribuit sub conducerea lui Sesostris a unei expediții în Asia și transplantarea unui grup de egipteni pentru a coloniza Colhida. [ 2 ] [ 3 ] Martin Bernal, care a acceptat istoricitatea campaniei lui Sesostris, a datat evenimentul în anii 1930 sau 1920 î.Hr. [ 4 ] Numismatica În secolul al XIX-lea, Saulaces a fost identificat de Alfred von Gutschmid [ 5 ] pe opt monede rare, dintre care cinci au fost achiziționate în Georgia de Vest, lângă Sucumi și în Vani. Această interpretare a fost contestată de atunci. Inscripția greacă de pe aceste monede este incompletă (ΒΑΣΙΛΕ... ΣΑΥ sau ΣΑΥΜ). Monedele se află acum în colecții situate la Moscova, Berlin, Londra și Vani. În 1951, Davit Kapanadze a susținut și el această identificare. [ 6 ] Ipoteza alternativă este că monedele atribuite lui Saulaces îi aparțineau lui Saumacus, un scit care a preluat puterea în Regatul Bosporan c. 108 î.Hr. [ 7 ] În special, acest lucru a fost susținut în 2013 de Giorgi Dundua. [ 8 ] Cu toate acestea, o altă monedă de acest gen a fost, de asemenea, raportată în 2007 că a fost găsită în Crimeea, lângă Theodosia. Inscripția este completă și spune „ΣΑΥΛΑΚΟΥ” în greacă, ceea ce susține identificarea mai veche a lui Saulaces. [ 9 ] Sesostris este identificat cu faraonul Kakaures Senusret al III-lea. 1878- 1839 î.Hr. 5 Istoricul Martin Gardiner Bernal, 10 martie 1937, mort pe 9 iunie 2013 datează campania faraonului Kakaures Senusret al III-lea în anul 1930 î.Hr. 6 Trogus Pompeius susține că egiptenii au fost înfrânți de o armată scită condusă de regele Tanaus. Tanausis, Thanausis, Taunasis sau Thanauses este un rege legendar al goților conform Istoriei goților din Iordanes care îi confundă pe goți cu geții și cu sciții. Istoricul german Alfred von Gutschmid îi plasează domnia în Sciția între -1323 și -1290. 7 Jordanes relatează că regele egiptean Vesosis – poate Sesostris – invadase Scitia și atacase goții. Tanausis a întâlnit armata egipteană pe malul Fazei – actualul râu Rioni din Caucaz – și l-a învins cu brutalitate pe Vesosis pe care l-a urmărit până în Egipt dar ajungând pe malul Nilului , a fost oprit de fortificațiile pe care le avea inamicul său. Sesostris a construit pentru a se proteja împotriva incursiunilor etiopiene. Revenit în regatul său, Tanausis a subjugat aproape toată Asia, dar împrietenindu-se cu regele med Sornus, i-a părăsit tronul, cu condiția să-i plătească tribut. În timpul acestei expediții, unii dintre soldații săi, văzând abundența extremă a provinciilor cucerite, au decis să nu se mai întoarcă în Scitia și s-au stabilit în Asia. Jordanes adaugă că „De la ei, […], parții își iau numele și originea. Acesta este motivul pentru care și astăzi în limba scitică ei sunt numiți „fugitivi”: pentru că asta înseamnă cuvântul parthian. » Tanausis va fi zeificat după moartea sa. Surse primare Jordanès, Istoria goților, capitolul VI [ arhivă ] Iordanes în Getica (De origine actibusque Getarum,) menționează: «Pe când geții fiindu-le rege Tarausis locuiau în aceste părți, Vesosis regele egiptenilor, le-a declarat război. Rege geților Tarausis, l-a întâmpinat în luptă pe Vesosis al egiptenilor la fuviul Fasis, bătându-l strașnic. L-a urmărit până-n Egipt și, dacă nu l-ar fi împiedicat valurile de netrecut ale fluviului Nil, precum și întăriturile ridicate de Vesosis, l-ar fi prins și ucis pe acesta, chiar în patria lui.» 8 Gaius Valerius Flaccus Balbus Setinus în poemul epic scris în hexametre, intitulat Argonautica, afirmă că: « Sesostris a fost cel dintâi care a venit cu război împotriva geților însă, înspăimântat de înfrângerea oștirii sale, el se întoarse repede la Theba pe țărmul Nilului, însoțit numai de puțini dintre ai săi.»]] Herarabba (discuție) 10 august 2024 23:09 (EEST) Herarabba (discuție) 10 august 2024 23:09 (EEST) Herarabba (discuție) 10 august 2024 23:09 (EEST) Herarabba (discuție) 10 august 2024 23:09 (EEST)