Discuție:Zero absolut

	Articolul Zero absolut este un subiect de care se ocupă Proiectul Fizică, o inițiativă de a construi o listă cuprinzătoare și detaliată cu informații despre fizică Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
Ciot	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa Ciot pe scala de calitate.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

Sub zero absolut

Temperatura unui sistem termodinamic poate scadea sub zero absolut atunci cand atomii sistemului respectiv sunt "umflati" energetic. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 92.83.85.162 (discuție • contribuții).

Prin definiție, temperatura nu poate scădea sub zero absolut prin mijloace termodinamice. Dacă intenționați să faceți o mențiune în articol despre posibilitatea de scădere a temperaturii sub zero absolut, formulați asta într-un mod din care să reiasă clar în ce condiții este valabilă afirmația. Nu uitați să menționați și o sursă. --Turbojet 5 iulie 2010 18:07 (EEST)

Există noțiunea de "temperatură absolută negativă", ceea ce corespunde unei situații în care entropia scade pe măsură ce energia internă crește: așa ceva apare când nivelele energetice ale unui sistem au o limită superioară: când toate "particulele" se găsesc în starea de sus, entropia este zero, dar energia internă e maximă; când energia internă e ceva mai mică, entropia e mai mare! Astfel de situații apar în sisteme de spini în câmp magnetic (Referință:C.Kittel, Elements de physique Statistique, Dunod 1960). Este incorect să se zică: temperatura a scăzut sub zero absolut: temperaturile negative corespund energiilor mari, iar căldura trece de la un corp cu temperatură negativă la cel cu temperatură pozitivă (vezi Kittel)-Ioan Calatorul (discuție) 5 iulie 2010 19:57 (EEST)

După priceperea mea, termenul temperatură negativă desemnează o stare în care dS/dU < 0 și atât. Exemplul clasic este cel al unui sistem de spini aliniați în câmp magnetic. Starea de echilibru respectivă are energie maximă, adică e o stare de echilibru instabil în raport cu variațiile parametrilor termodinamici. Perturbat, sistemul va tinde să treacă într-o stare de energie mai mică și mai dezordonată (entropie crescută). Faptul ne surprinde, fiindcă termodinamica ne-a obișnuit cu altceva. Termodinamica e construită pe baza noțiunii de echilibru termodinamic, înțeles implicit ca echilibru stabil (principiul zero). Dacă încercăm să aplicăm aceeași paradigmă la situații de echilibru instabil dăm de aparente ciudățenii, cum e temperatura negativă. Pe scurt, pentru mine termenul temperatură negativă e doar o descriere succintă a unei situații ca cea de mai sus, deloc misterioasă. -- Victor Blacus (discuție) 6 iulie 2010 11:06 (EEST)

Îmi permit să mai adaug câteva comentarii, care intăresc și repetă parțial cele de mai sus precum și părerile enunțate de Victor Blacus:(i) faptul că temperatura absolută în termodinamică este totdeauna pozitivă poate fi privit ca o consecință a principiului al doilea în felul urmator: dacă admitem că într-un un proces natural, ca acela al unui fluid agitat care, de pe urma vîscozității, se "liniștește" după o vreme,(de exemplu în aparatul lui Joule) entropia stării finale este mai mare decat a celei inițiale (înainte de agitație), cum energia internă nu poate decât să crească intr-un astfel de proces (scăderea energiei interne prin transformare în lucru mecanic la parametri geometrici constanți violează principiul al doilea), deducem ca ΔS/ΔU = 1/T este pozitiv.(ii) Dacă parametrii geometrici nu sunt constanți, (cum cere definitia temperaturii absolute) sunt multe procese în care ΔS/ΔU este negativ : la dilatarea ireversibilă adiabatică a unui gaz, care duce la ridicarea unei greutăți, energia internă scade, iar entropia crește (este strict constantă când destinderea este cvasistatică). Totusi nu spunem ca temperatura gazului este negativă, ci o măsurăm cu un termometru la inceputul și sfârșitul procesului. Deci pentru măsurarea temperaturii este nevoie de un contact termic. (iii)Noțiunea de temperatură absolută negativă este folosită pentru a descrie starea de "dezechilibru" a unui sistem de particule cu moment magnetic aflate într-un câmp magnetic. Un astfel de sistem admite o energie interna marginită superior, când toate momentele magnetice sunt ordonate iar entropia acestei stări - evaluată după rețetele mecanicii statistice - este zero. Cum s-a subliniat, starea aceasta este instabilă și - datorită fluctuațiilor câmpului electromagnetic - se "dezorganizează" încetul cu încetul: o parte din energia internă trece în câmpul electromagnetic iar entropia sistemului de momente magnetice crește ceea ce face ca raportul ΔS/ΔU să fie negativ. Se poate arăta ușor că pentru un sistem cu două stări posibile energetice (+/- μ*H) in câmpul magnetic, dacă energia medie este pozitivă, temperatura corespunzatoare este formal negativă. Nu există nici o temperatură absolută T "normală", pozitivă care să poată fi atribuită acestui sistem: el se dezechilibrează la incercarea de măsurat cu un "termometru" normal.

În concluzie, noțiunea de temperatură absolută negativă este rezervată unor sisteme speciale a căror energie nu poate să crească nelimitat și care sunt izolate de exterior. (iv)Cartea lui Kittel și mai ales articolul (citat acolo) al lui N.F.Ramsey din Phys.Rev.103(1956)20 sunt foarte clare în această privință.(v)Există argumentația că pentru pozitivitatea temperaturii absolute, este esențial faptul că energia poate să crească indefinit (este mărginită numai inferior); dar dacă nu e așa? Ioan Calatorul (discuție) 9 iulie 2010 23:38 (EEST)

Modificarea din 2019

Nu discut, fac. Cunosc regulile ro:WP dar sunt mai activ la alte proiecte ca de:WP en:WP fr:WP.--2A02:810D:4640:2238:7CB5:D7D6:514E:AC7 (discuție) 11 octombrie 2019 10:16 (EEST)