Dumitru Pârvulescu
| Dumitru Pârvulescu | ||||||||||||
 | ||||||||||||
| Date personale | ||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Născut | 14 iunie 1933 Lugoj, județul Timiș | |||||||||||
| Decedat | 2006 sau 2007 (72-73 de ani) București, România[1]  | |||||||||||
| Cetățenie |  România | |||||||||||
| Ocupație | luptător[*] | |||||||||||
| Limbi vorbite | limba română | |||||||||||
| Înălțime | 1,66 m | |||||||||||
| Greutate | 52 kg | |||||||||||
| Țară |  România | |||||||||||
| Sport | lupte[*] | |||||||||||
| Probe | lupte greco-romane | |||||||||||
| Club | CSA Steaua | |||||||||||
| Titluri și realizări | ||||||||||||
| Jocuri olimpice | Jocurile Olimpice de vară din 1964 Jocurile Olimpice de vară din 1960 Jocurile Olimpice de vară din 1956 | |||||||||||
| ||||||||||||
Modifică date / text  | ||||||||||||
Dumitru Pârvulescu (n. , București, România – d. , București, România) a fost un luptător român, laureat cu aur la Jocurile Olimpice de vară din 1960 de la Roma și cu bronz la cele din 1964 de la Tokyo. A fost și vicecampion mondial în 1961.
Carieră
[modificare | modificare sursă]S-a apucat de luptele greco-romane din copilărie, în paralel cu boxul, din cadrul clubului „Vulturii” din Lugoj.[2] Apoi a activat la Știința București, sub conducerea lui Petrică Ioanițescu, și pe urmă la Steagul Roșu Brașov, pentru a se stabili definitiv la Steaua București.
La vârsta de 19 ani și-a făcut debutul olimpic la ediția din 1952 de la Helsinki, dar a fost eliminat în turul întâi.[3] În anul următor s-a apropiat de podium la Campionatul Mondial de la Napoli, clasându-se pe locul 4.[2] A ocupat același loc și la Jocurile Olimpice din 1956 de la Melbourne. La ediția din 1960 de la Roma a obținut prima medalie de aur olimpică din istoria luptelor romanești.[2] În anul următor a devenit vicecampion mondial. Nu a putut să-și apere titlul olimpic la ediția din 1964 de la Tokyo, mulțumindu-se cu bronzul.[2]
După ce s-a retras din activitate competițională a devenit antrenor la cluburile bucureștene Progresul, Vulcan și Steaua. Printre elevi săi s-au numărat campionii olimpici Constantin Alexandru și Vasile Andrei.[2] Pentru realizările sale a fost numit maestru emerit al sportului și a primit Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de ofițer.
A murit în anonimat, în 2006 sau în 2007, potrivit surselor.[3][4] Fiind despărțit de soție, el trăia singur într-o garsonieră și aruncase toate medaliile, diplomele și cupele.[3]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Micul HerculeCiteste mai mult: /adevarul.ro/news/sport/micul-hercule-1_50aea3527c42d5a6639ea680/index.html
- ^ a b c d e Alex Bucur (). „Dumitru Pârvulescu – Primul luptător român care a devenit campion olimpic”. Antena 3. Accesat în .
- ^ a b c Adrian Epure (). „Tragicul destin al campionului olimpic Dumitru Pîrvulescu. De supărare, și-a aruncat toate medaliile la coșul de gunoi”. Adevărul. Accesat în .
- ^ „Micul Hercule”. Adevărul. . Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Dumitru Pârvulescu la Wikimedia Commons
- Dumitru Pârvulescu la Olympedia.org
- Dumitru Pârvulescu la Comitetul Olimpic și Sportiv Român (arhivat)
- Nașteri în 1933
- Nașteri pe 14 iunie
- Luptători de greco-romane români
- Luptători olimpici români
- Medaliați olimpici cu aur români
- Medaliați olimpici cu bronz români
- Luptători la Jocurile Olimpice de vară din 1952
- Luptători la Jocurile Olimpice de vară din 1956
- Luptători la Jocurile Olimpice de vară din 1960
- Luptători la Jocurile Olimpice de vară din 1964
- Decorați cu Ordinul național Pentru Merit