Sari la conținut

Elena Fabian-Aciu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Elena Fabian-Aciu
Date personale
Nume la naștereElena Fabian Modificați la Wikidata
Născută1875 Modificați la Wikidata
Bârsana, România Modificați la Wikidata
Decedată (80 de ani) Modificați la Wikidata
Cluj, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România
 Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațieprozatoare[*]
activist pentru drepturile femeilor[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata

Elena Fabian-Aciu (născută Elena Fabian; n. 1875, Bârsana, Maramureș, România – d. , Cluj, România) a fost o prozatoare română și militantă pentru drepturile femeilor.[1][2]

A studiat pedagogia la Budapesta în perioada 1894-1897, specializându-se în științe pedagogice, limbi străine, istorie și geografie.

A început să predea în 1897 la Școala civilă română din Beiuș (care avea să fie cunoscută mai târziu drept „Liceul de fete”). În 1919 a făcut o pauză de la predat pentru a se îngriji de soldații din spitalul din Oradea. În 1920 se transferă la Șimleul Silvaniei unde începe să predea la „Școala medie de fete”.[3] Scrie pentru revistele culturale ale vremii: „Tribuna literară”, „Familia”, „Flori de crin”.[4][este de încredere?]

A făcut parte din Reuniunea Femeilor Române din Beiuș, susținând deschiderea bibliotecii Reuniunii, cât și din Reuniunea femeilor române sălăgene (1927). A fost președintă a Reuniunii Sfânta Maria a Femeilor Române Greco-Catolice (1935-1936).

A fost decorată cu medalia Crucea Regina Maria, clasa a II-a.

  • Din istoria neamului (1920);
  • Maial (1921);
  • Ileana Cosânzeana: Feerie melodramatică în trei acte și un tablou (1922);
  • O șezătoare (1922);
  • Inimi nobile (1924);
  • Romana. Piesă națională într-un act pentru școlari și tinerime (1924);
  • Bunica. Piesă ocazională petru serbarea națională de 10 Maiu în 2 acte (1926);
  • Rosamunda. Alegorie eucharistică în patru acte și un tablou. Legenda lui Gral prelucrată pentru scenă de Elena dr. Aciu, n. Fabian (1927);
  • Visul mamei (1930);
  • Cuibul. Piesă ocazională de Paști pentru copiii de la grădiniță, cu cântece și dansuri populare în trei acte (1935).
  1. ^ Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga" Cluj, www.bjc.ro, arhivat din original la , accesat în  
  2. ^ Majuru, Adrian (), CULTURĂ ŞI POLITICI CULTURALE ÎN VIAŢA ŞI OPERA ELENEI ACIU (1875-1955), E-antropolog 
  3. ^ Sălaj, Oameni și Opere: Dicționar biobibliografic Arhivat în , la Wayback Machine., p.13
  4. ^ http://193.231.13.10:8991/F?func=find-b&request=000013733&find_code=SYS&local_base=BCU10&CON_LNG=ENG[nefuncțională]