Sari la conținut

Elisabeth Bergner

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Elisabeth Bergner
Date personale
Nume la naștereElisabeth Ettel Modificați la Wikidata
Născută[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Drohobîci, Regatul Galiției și Lodomeriei, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Decedată (88 de ani)[1][2][3][4][6] Modificați la Wikidata
Londra, Anglia, Regatul Unit[5] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăGolders Green Crematorium[*][[Golders Green Crematorium (columbarium and crematorium in London)|​]][5] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (cancer) Modificați la Wikidata
Căsătorită cuPaul Czinner[*][[Paul Czinner (regizor si producător de cinema german, evreu originar din Ungaria, scriitor)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Austria Modificați la Wikidata
Ocupațieactriță de teatru[*]​
actriță de film Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[3] Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea de Muzică și Artă Dramatică din Viena
Alte premii
Medalia Ernst Reuter[*]​ (1983)
Ordinul bavarez Maximilian pentru științe și arte[*]​ (1984)
Schillerpreis der Stadt Mannheim[*][[Schillerpreis der Stadt Mannheim (German literary award)|​]] (1962) Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Elisabeth Bergner (n. , Drohobîci, Regatul Galiției și Lodomeriei, Austro-Ungaria – d. , Londra, Anglia, Regatul Unit) a fost o actriță austriacă, evreică originară din Galiția, care a activat în Austria și Germania, iar apoi în exil în Anglia.

A fost mai întâi actriță de teatru și a avut o carieră înfloritoare la Berlin și Paris, înainte de a se muta la Londra pentru a juca în filme. Cel mai cunoscut rol al ei a fost Gemma Jones în Escape Me Never, o piesă scrisă de Margaret Kennedy.[7] Bergner, cunoscut în Europa ca La Bergner, a jucat-o pe Gemma prima dată la Londra și apoi și-a făcut debutul pe Broadway cu acest rol în 1935. Ea l-a repetat mai târziu într-o ecranizare cinematografică a piesei, pentru care a fost nominalizată la Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță. În 1943 Bergner a revenit pe Broadway în piesa The Two Mrs. Carrolls, pentru care a obținut Medalia Delia Austrian din partea Drama League.[8]

Viața și cariera

[modificare | modificare sursă]

S-a născut sub numele de Elisabeth Ettel în Drohobytsch (Drohobîci), în Galiția în partea austriacă a Austro-Ungariei (azi în Ucraina) ca fiică a Annei Rosa (născută Wagner) și a negustorului Emil Ettel. Ea a crescut într-o familie evreiască laică. Limba ebraică pe care a auzit-o în copilărie era asociată mai ales cu sărbătorile de Iom Kipur și Pesah și cu vizitele ei în Israel, ea cerându-și scuze că nu cunoaște limba.[9][10][11]

Ea a apărut pentru prima dată pe scenă la vârsta de 14 ani și a jucat la Innsbruck, un an mai târziu. Aflată la Viena la vârsta de 16 ani, ea a călătorit în turneu în provinciile austriece și germane provincii cu o companie de teatru shakespearian. A lucrat ca model artistic, pozând pentru sculptorul Wilhelm Lehmbruck, care s-a îndrăgostit de ea. Ea s-a mutat în cele din urmă la München și, mai târziu la Berlin.

În 1923 a debutat în cinematografie, jucând în filmul Der Evangelimann. Ca urmare a ascensiunii nazismului, Bergner s-a mutat la Londra împreună cu regizorul Paul Czinner, cu care s-a căsătorit în 1933. Activitatea ei scenică la Londra a inclus The Boy David (1936) de J. M. Barrie, ultima lui piesă, care a scris-o special pentru ea, și Escape Me Never de Margaret Kennedy. Filmul Ecaterina cea Mare a fost interzis în Germania din cauza politicile rasiale ale guvernului nazist, consemna revista Time pe 26 martie 1934.

Ea a fost nominalizată la Premiu Oscar pentru cea mai bună actriță pentru rolul din Escape Me Never (1935). Ea a repetat rolul Rosalind, pe care-l jucase pe scenă alături de Laurence Olivier (interpretul lui Orlando), în filmul Cum vă place (1936), primul versiune sonoră a filmului inspirat din piesa lui Shakespeare și primul film sonor filmat în Anglia după o piesă de Shakespeare. Miss Bergner jucase anterior acest rol pe scena germană și mai mulți critici au constatat că accentul ei i-a împiedicat să se bucure de film. Ea s-a întors intermitent pe scenă, de exemplu, în rolul titular din piesa Ducesa de Malfi a lui John Webster în 1946.[necesită citare]

În 1973, ea a jucat în filmul nominalizat la Oscar și premiat cu Globul de Aur pentru cel mai bun film într-o limbă străină Der Fußgänger (titlul englez: The Pedestrian). Bergner s-a întors temporar în Germania în 1954, jucând în filme și pe scenă; primăria districtului berlinez Steglitz a numit un parc cu numele ei. În 1980, Austria i-a acordat Crucea de Merit pentru Știință și Artă și în 1982 a fost distinsă cu Premiul Eleonora Duse.

Moartea

[modificare | modificare sursă]

Ea s-a mutat mai târziu la Londra, unde a murit de cancer la vârsta de 88 de ani. Rămășițele sale pământești au fost incinerate la Crematoriul Golders Green pe 15 mai 1986. Cenușa ei se află într-un memorial de formă ovală de la West Cloister.[12]

Totul despre Eva

[modificare | modificare sursă]

Bergner este considerată de către mai mulți critici ca sursa de inspirație pentru personajul Margo Channing dini filmul clasic Totul despre Eva al lui Joseph L. Mankiewicz. Bergner a avut un incident în viața reală cu o oarecare Eve Harrington atunci când actrița juca în piesa The Two Mrs. Carrolls (1943). Ea a ajutat o tânără actriță, care i-a „preluat” ulterior rolurile din teatru. Bergner a relatat această poveste scriitoarei Mary Orr, care a scris o povestire intitulată „The Wisdom of Eve” (1946) în revista Cosmopolitan pe baza experienței lui Bergner.

În povestirea originală a lui Orr, la fel ca în film, personajul Eve Harrington scapă cu bine și este văzută ultima dată la Hollywood, cu „un contract de o mie de dolari pe săptămână în buzunar”.[necesită citare]

Referințe literare

[modificare | modificare sursă]

Se spune că personajul Dora Martin din romanul Mephisto de Klaus Mann este inspirat de Elisabeth Bergner.[13]

Premii și onoruri

[modificare | modificare sursă]
  • 1936 - Nominalizare pentru Premiul Oscar pentru înterpretarea de rol principal în filmul britanic Escape Me Never
  • 1962 - Premiul Schiller din partea orașului Mannheim
  • 1963 - Pelicula de aur (cea mai bună interpretare de rol principal) în filmul Die glücklichen Jahre der Thorwalds (Anii fericiți ai familiei Thorwald)
  • 1965 - Pelicula de aur pentru activitatea deosebită și îndelungată în cinematografia germană
  • 1979 - Premiul Ernst Lubitsch pentru jocul ei în filmul german Der Pflingsausflug (Excursie de Rusalii)
  • 1980 - Medalia de merit în științe și arte a Austriei
  • 1982 - Cupa Eleonora Duse - din partea orașului Veneția
  • 1983 - Placheta Ernst Reuter din partea primăriei Berlin
  • 1984 - Frunza de argint a Uniunii dramaturgilor din Germania
  • 1984 - Ordinul Maximilian pentru știință și artă din partea Bavariei
  • 1985 - Membră de onoare a Teatrului Deutsches Theater din Berlin (pe atunci Berlinul de est, Republica Democrată Germană)
  • 1985 - Medalia Hans-Otto din partea Germaniei de Est

In memoriam

[modificare | modificare sursă]
  • Un parc lângă strada Schilderhorn în cartierul Steglitz din Berlin a primit numele ei încă în timpul vieții.
  • O stradă din Jaffa în Israel îi poartă numele.
  • 2000 - O stradă din cartierul Liesing (cartierul 23) din Viena a fost numit Calea Elisabeth Bergner (Elisabeth-Bergner-Weg)
  • 12 mai 2016 - O placă memorială a fost inaugurată la intrarea în casa în care a locuit intre 1925-1933 pe strada Faraday 15 din Berlin-Dahlem

Filmografie

[modificare | modificare sursă]
  • The Evangelist (1924)
  • The Fiddler of Florence (1926)
  • Doña Juana (1927)
  • Fräulein Else (1929)
  • Ariane (1931)
  • Dreaming Lips (1932)
  • The Rise of Catherine the Great (1934)
  • Escape Me Never (1935)
  • As You Like It (1936)
  • Dreaming Lips (1937)
  • Stolen Life (1939)
  • 49th Parallel (1941)
  • Paris Calling (1941)
  • Mihail Strogoff (1970)
  • Cry of the Banshee (1970)
  • High Society Limited (1982)

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b „Elisabeth Bergner”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Elisabeth Bergner, Opća i nacionalna enciklopedija 
  3. ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ a b Elisabeth Bergner, Discogs, accesat în  
  5. ^ a b c Find a Grave, accesat în  
  6. ^ Elisabeth Bergner, Filmportal.de, accesat în  
  7. ^ Playbill bio 1943 accessed 12/13/2016
  8. ^ Inc, Nielsen Business Media (). „Billboard”. Nielsen Business Media, Inc. Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last= (ajutor)
  9. ^ Ettel background, books.google.ca; accessed 6 martie 2015.
  10. ^ Bergner profile, books.google.ca; accessed 6 martie 2015.
  11. ^ Profile, Haaretz.com; accessed 6 martie 2015.
  12. ^ Profile, jwa.org; accessed 6 martie 2015.
  13. ^ de Mephisto Arhivat în , la Wayback Machine., Rowohlt.de; accessed 18 May 2015.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Elisabeth Bergner
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Elisabeth_Bergner&oldid=16784875