Emanoil Ciomac
| Emanoil Ciomac | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  |
| Decedat | (72 de ani) București, România |
| Ocupație | muzicolog[*] |
Modifică date / text  | |
Emanoil Ciomac (n. 2 februarie 1890, Botoșani – d. 13 iunie 1962, București) a fost un jurist, scriitor, poet, eseist, cronicar, critic muzical și muzicolog român.[1]
A studiat la Colegiul Național „A.T. Laurian” din Botoșani (1901-1906) și a făcut studiile muzicale la Conservatorul din Iași și la Conservatorul de Muzică din Leipzig. În capitala Franței a studiat la Facultatea de Drept și a obținut doctoratul la Sorbona, deși nu a profesat niciodată în domeniu.
A fost profesor la Conservatorul Pro-Arte (1936-1939) și director al Filarmonicii George Enescu din București (1945-1947).
A tradus libretul operei Oedip de George Enescu, traducere pe care compozitorul o considera singura valabilă.
În anul 1914 s-a căsătorit cu pianista Muza Ghermani Ciomac.[2]
Distincții
[modificare | modificare sursă]- Ordinul Meritul Cultural, în gradul de Cavaler cl. II, pentru litere (1 februarie 1943)[3]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Muzicologul Emanoil Ciomac”. ziarulevenimentul.ro. 2 februrie 2005. Accesat în 19 iulie 2015. Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ^ Zoe Dumitrescu-Busulenga (). „Un conservator uitat: pro-arte”. Magazin Istoric nr 5. Accesat în .
- ^ Decretul regal nr. 247 din 1 februarie 1943 privind conferiri de decorațiuni, publicat în Monitorul Oficial, anul CXI, nr. 34, Partea I, miercuri 10 februarie 1943, pp. 1163–1164.