Sari la conținut

Emilie Louise Flöge

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Emilie Louise Flöge

Emilie Louise Flöge, pictură realizată de Gustav Klimt, 1902.
Date personale
Nume la naștereEmilie Louise Flöge Modificați la Wikidata
Născută[1][2][3] Modificați la Wikidata
Viena, Austro-Ungaria[3] Modificați la Wikidata
Decedată (77 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
Viena, Zonele aliate de ocupație din Austria[3] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăCimitirul Central din Viena Modificați la Wikidata
PărințiHermann Flöge[*][[Hermann Flöge (Austrian entrepreneur)|​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriHelene Flöge[*][[Helene Flöge (Austrian fashion designer)|​]][4]
Pauline Flöge[*][[Pauline Flöge |​]] Modificați la Wikidata
Partener(i)Gustav Klimt
Cetățenie Austria Modificați la Wikidata
Ocupațiecreatoare de modă[*]
model
colecționar de artă[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[2] Modificați la Wikidata
Activitate
Partener(ă)Gustav Klimt
RudeErnst Klimt[*][[Ernst Klimt (pictor austriac)|​]]  Modificați la Wikidata

Emilie Louise Flöge (n. , Viena, Austro-Ungaria – d. , Viena, Zonele aliate de ocupație din Austria) a fost o creatoare de modă și femeie de afaceri austriacă. Ea a fost partenera de viață a pictorului Gustav Klimt.

Emilie Flöge (1902), pictură în ulei de Gustav Klimt

Emilie Louise Flöge a fost al patrulea copil al meșterului strungar și producătorului de tuburi de sepiolit Hermann Flöge (1837–1897). A avut două surori: Pauline și Helene și un frate: Hermann.[5]

A lucrat mai întâi pe post de croitoreasă, dar mai târziu a devenit creatoare de modă. Sora ei mai mare, Pauline, a deschis în 1894 o școală de croitorie,[6] iar Emilie a lucrat aici. În 1899, cele două surori au câștigat un concurs de confecționare a articolelor vestimentare și au fost desemnate să confecționeze o rochie din batist pentru o expoziție.

În parteneriat cu sora ei, Helene, Emilie Flöge a devenit începând din 1894 o femeie de afaceri de succes și proprietară a salonului de modă haute couture cunoscut sub numele de Schwestern Flöge (Surorile Flöge) pe o stradă importantă a Vienei, Mariahilfer Strasse.[6] În acest salon, care a fost proiectat în Jugendstil de arhitectul Josef Hoffmann, Emilie a prezentat îmbrăcăminte creată de ea în stilul Wiener Werkstätte. Flöge a conceput articole vestimentare personalizate, în special rochii largi, cu modele în stilul reformei (o mișcare numită și reforma rochiei victoriene).[7] Acest stil a fost promovat de mișcarea feministă din Viena și a fost caracterizat prin corsaje înalte, o siluetă largă și mâneci ondulate.[7] S-a crezut că acest tip de rochie este mai bun pentru sănătatea femeilor și permitea o gamă mai mare de mișcări.[7] În timpul călătoriilor sale la Londra și Paris, ea s-a familiarizat cu ultimele tendințe în modă de la Coco Chanel și Christian Dior, dar totuși, după Anexarea Austriei de către Al Treilea Reich în 1938, Flöge și-a pierdut cei mai importanți clienți și a trebuit să-și închidă stabilimentul, care devenise principalul salon de modă al societății vieneze.[8] După 1938 a lucrat de la ultimul etaj al casei sale, situate pe Ungargasse nr. 39.[6]

Asocierea cu Gustav Klimt

[modificare | modificare sursă]

Emilie Flöge a fost membră a cercurilor boeme Fin de siècle de la Viena. Ea a fost partenera de viață a pictorului Gustav Klimt.[9][10] În 1891 Helene, sora mai mare a lui Emilie, s-a căsătorit cu Ernst Klimt, fratele lui Gustav Klimt. Atunci când Ernst a murit în decembrie 1892, Gustav a devenit protectorul Helenei. La acea vreme, Emilie avea optsprezece ani, iar Gustav a devenit un oaspete frecvent în casa părinților ei, petrecându-și verile împreună cu familia Flöge pe malurile lacului Attersee.[5] Există numeroase fotografii în care Klimt apare împreună cu Emilie și cu familia ei.[11][12]

Sărutul 1907–1908, ulei pe pânză, Österreichische Galerie Belvedere, Viena

După 1891 Klimt a portretizat-o în mai multe dintre lucrările sale. Experții cred că pictura sa Sărutul (1907–1908) îi prezintă pe artist și pe Emilie Flöge ca îndrăgostiți.[13]

Este posibil ca Gustav Klimt să fi proiectat câteva articole de îmbrăcăminte pentru salonul surorilor Flöge în stilul reformei, dar această ipoteză este frecvent respinsă în favoarea ideii că surorile Flöge și-au conceput rochiile ele însele.[14] Clientela pentru acea modă revoluționară a vremii era prea mică pentru ca surorile să-și poată asigura existența, iar Emilie a fost nevoită să croiască rochii în stiluri convenționale. Klimt picta multe femei din straturile superioare ale societății vieneze și, prin urmare, a reușit să o introducă pe Emilie Flöge într-un cerc de clienți prosperi.[6] Pictorul a murit însă în urma unui accident vascular cerebral la 11 ianuarie 1918. Ultimele sale cuvinte ar fi fost: „Emilie trebuie să vină”.[15] Ea a moștenit jumătate din averea lui Klimt, iar cealaltă jumătate a revenit familiei pictorului.[5]

În ultimele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial, casa ei de pe Ungargasse a luat foc, fiind distruse nu doar colecția ei de haine, ci și obiecte valoroase care au aparținut lui Gustav Klimt.[6]

Moartea și înmormântarea

[modificare | modificare sursă]
Mormântul familiei Flöge în Cimitirul Evanghelic din Viena-Simmering.

Emilie Louise Flöge a murit în 26 mai 1952 la Viena, la vârsta de 77 de ani, și a fost îngropată în mormântul familiei Flöge-Donner din Cimitirul Evanghelic (Evangelischer Friedhof) din Viena-Simmering la 30 mai 1952.[16] Autoritățile cimitirului l-au înscris pe lista mormintelor de celebrități și au restaurat piatra funerară cu ocazia aniversării a 150 de ani de la nașterea lui Gustav Klimt. Mormântul este inclus acum pe site-ul cimitirului.[6]

  1. ^ a b The Fine Art Archive, accesat în  
  2. ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b c d KALLIOPE Austria (PDF), p. 99 
  4. ^ „Emilie Louise Flöge”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  5. ^ a b c „Schönheitsideale & Ornamentik - Damen der Gesellschaft”. Museum online. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ a b c d e f Gustav Klimt, Emilie Flöge : reforming fashion, inspiring art. Tretter, Sandra; Weinhäupl, Peter, 1962-, Leitner, Martina. Viena. ISBN 978-3-7106-0071-5. OCLC 962180850. 
  7. ^ a b c Lloyd, Jill; Witt Doring, Christian (). „Feminists and Femmes Fatales: Representing Women in Turn-of-the-Century Vienna”. Birth of the Modern: Style and Identity in Vienna 1900. New York: Neue Gallery. pp. 120–141. ISBN 978-3777434414. 
  8. ^ Furman, Anna (). „Before Coco Chanel There Was Emilie Flöge: A Designer the Fashion Industry Forgot”. Harper's BAZAAR (în engleză). Accesat în . 
  9. ^ Fischer, Wolfgang Georg, 1933- (). Gustav Klimt & Emilie Flöge : an artist and his muse. McEwan, Dorothea. London: Lund Humphries. ISBN 0-85331-607-4. OCLC 24743238. 
  10. ^ Powell, Nicolas. "Emilie Floge and her lover Gustav Klimt." Apollo: The International Magazine for Collectors, August 1982, Vol. 116, p112-114.
  11. ^ York, Neue Galerie New. „Neue Galerie New York”. neuegalerie.org (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ York, Neue Galerie New. „Neue Galerie New York”. neuegalerie.org (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ Alfred Weidinger (istoric de artă și director adjunct al Muzeului Belvedere din Viena) într-un interviu la emisiunea „Klimt am Attersee” de la ORF, 26 august 2012.
  14. ^ Klimt, Gustav (). Klimt's women. Tobias G. Natter, Gerbert Frodl, Österreichische Galerie Belvedere. Köln: DuMont. ISBN 0-300-08796-9. OCLC 45328701. 
  15. ^ Powell, Nicolas. „Emilie Floge and her lover Gustav Klimt”. Apollo: The International Magazine for Collectors, august 1982, vol. 116, pp. 112-114.
  16. ^ „Personendaten”. www.evang-friedhof.at. Accesat în . 

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Gustav Klimt, Emilie Flöge: Reforming Fashion, Inspiring Art, editat de Sandra Tretter și Peter Weinhäupl. Viena: Gustav Klimt / Wien 1900 Foundation, 2016. ISBN: 9783710600715.
  • Gustav Klimt & Emilie Flöge: An Artist and His Muse, de Wolfgang Fischer cu sprijinul Dorotheei McEwan. Londra: Lund Humphries, 2012. ISBN: 0853316074.
  • Gustav Klimt & Emilie Flöge: Photographs, editat de Agnes Husslein-Arco și Alfred Weidinger. München: Prestel, 2012. ISBN: 9783791352473.
  • O'Connor, Anne-Marie (2012). The Lady in Gold, The Extraordinary Tale of Gustav Klimt's Masterpiece, Portrait of Adele Bloch-Bauer, Alfred A. Knopf, New York, ISBN: 0-307-26564-1

Legături externe

[modificare | modificare sursă]