Sari la conținut

Fântâna, Brașov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Fântâna
—  sat  —
Fântâna se află în România
Fântâna
Fântâna
Fântâna (România)
Localizarea satului pe harta României
Fântâna se află în Județul Brașov
Fântâna
Fântâna
Fântâna (Județul Brașov)
Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°57′58″N 25°18′0″E ({{PAGENAME}}) / 45.96611°N 25.30000°E

Țară România
Județ Brașov
ComunăHoghiz

SIRUTA41220

Populație (2021)
 - Total251 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal507099
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Fântâna în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă)
Fântâna în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)
Fântâna în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)

Fântâna este un sat în comuna Hoghiz din județul Brașov, Transilvania, România.

Originea numelui localității

[modificare | modificare sursă]

O părere privitoare la originea denumirii localității Fântâna o avem de la lingvistul Sextil Pușcariu care, într-un articol[2] radiodifuzat[3], iar apoi tipărit în revista „Țara Bârsei”, în anul 1934, care apărea la Brașov, susține:

„[...] dacă cutare sat de lângă Olt se numește azi Vad, și pe altul îl cheamă Fântâna, e probabil că acelui loc de trecere peste râu i se zicea, încă de pe vremea romanilor, Vadum și celuilalt loc, cu apă bună Fontana - și e posibil ca înainte chiar de venirea romanilor să le fi zis cu cuvintele corespunzătoare dace.”

Istorie și demografie

[modificare | modificare sursă]

În anul 1733, când episcopul greco-catolic Inocențiu Micu-Klein a organizat un recensământ în Ardeal, în localitatea românească (Locus valachicus) Hidegkut[4], numită azi Fântâna, erau recenzate un număr de 43 de familii românești. Cu alte cuvinte, trăiau circa 215 români în această localitate. Din registrul aceleiași conscripțiuni[5] mai aflăm că la Hidegkut funcționa preotul greco-catolic Iuon, care era recăsătorit, în urma decesului primei soții (Bigamus). În localitate, existau o biserică greco-catolică și o casă parohială (Domus parochialis). De pe fânețele parohiei se adunau, anual, 4 care de fân. Parohia greco-catolică făcea parte din protopopiatul de la Veneția de Jos : Archidiaconatus Venecziensis[6].

Personalități

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Sextil Pușcariu, Numele satelor noastre, in „Țara Bârsei”, 1934, Nr. 5, Brașov, p. 388.
  3. ^ Conferință ținută la Radio București, la 24 mai 1934
  4. ^ sic
  5. ^ Recensământ
  6. ^ Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Anul Domnului 1900. Dela s. Unire 200. Blaș [Blaj], Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat., paginile 408, 411.

Surse bibliografice

[modificare | modificare sursă]
  • Sextil Pușcariu, Numele satelor noastre, in „Țara Bârsei”, Anul VI, Septemvrie-Octomvrie 1934, Nr. 5, Brașov, pp. 387–394.
  • Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Anul Domnului 1900. Dela s. Unire 200. Blaș [Blaj], Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat.