Fabian Anton
 |
Această pagină a fost propusă pentru ștergere.
Motivul: Lipsă de notabilitate. Decizia privind ștergerea acestei pagini se va lua în urma discuției desfășurate la Wikipedia:Pagini de șters/Fabian Anton. Vă invităm să vă exprimați acolo opinia față de această propunere, cu argumente bazate pe politica de ștergere. Vă rugăm să nu schimbați titlul paginii pe durata discuției, întrucât legăturile între ea și discuție se vor strica. O decizie privind titlul paginii rămâne a se lua în urma discuției sau după încheierea acesteia.
Către administratori: Înainte de a efectua ștergerea verificați ce pagini trimit aici și dacă istoricul paginii conține vreo versiune validă. |
[[wiki]] | Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. Acest articol a fost etichetat în septembrie 2024 |
| Fabian Anton | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (49 de ani)  Ploiești, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | jurnalist fotograf |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Fabian E. Anton (n. 14 iulie 1975, Ploiești) este un scriitor român. De profesie scenograf și regizor, s-a afirmat de-a lungul anilor mai ales ca poet, fotograf, grafician, jurnalist și editor.
Bunicul matern a fost decorat de regele Mihai I cu medalia „Virtutea militară“ pentru curajul și devotamentul de care a dat dovadă cu ocazia înăbușirii rebeliunii din 21-23 ianuarie 1941.
Studii de arte plastice (secția Scenografie). Începe să publice încă din 1990 colaborând la publicații precum Thanatos, Salut, Ziua, Evenimentul zilei, Anuarul de cultură - ANI, România literară, Observator cultural, Cuvântul, VIP - Viața invizibilă a personalităților, Vremea, Totuși iubirea, Flacăra, Flacăra lui Adrian Păunescu, România Mare, Europa, Porunca iubirii, Apostrof, Cosmopolitan, Lumea credinței, Ziarul de duminică, Litere, Arte & Idei, Singur – Revistă de cultură, civilizație și atitudine morală, Problema ta – Revistă de Filozofie și Artă, Revista de Cultură Online „Toate Artele“, etc.
În 1993 publică în „Litere, Arte & Idei“ - suplimentul cultural al ziarului „Cotidianul“ textul „Din jurnalul unui exilat - Exerciții de aforistică“ ce îl va propulsa printre cei mai importanți tineri jurnaliști ai României și îl va face pe criticul Dan C. Mihăilescu să îl descrie ca un gazetar „dur și definitiv în opinii, ce are talent și are tupeu.“[1]
În același an înființează compania de teatru experimental „D.M. Experimental Theatre“ (cu reprezentații pe scena „Amfiteatru“ a Teatrului Național „I. L Caragiale“ și pe scena Teatrului „Nottara“ din București) și, în 1997, Casa de producție „Arcultro Media“.
Este coordonator al seriei Biblioteca ortodoxă apărută la Editura Eikon din Cluj. Această editură a publicat peste 50 de volume fundamentale de ortodoxie.
A editat un mare număr de volume precum și suplimentele Arhivei Culturale Române din cadrul revistei Observator cultural.
Este primul editor român al textelor lui Ernesto Che Guevara, apărute în volumul „Cuvinte către revoluționari“, editura Eikon, Cluj.
De asemenea, este președinte al Fundației Arhiva Culturală Română și fondator al „Canadian Cultural Center“.
Membru fondator al "JGB Studio".
Fondatorul primei Arhive Arvo Pärt din România.
Datorită ciclurilor de poeme „Rituri de dragoste și ură“, „Mic tratat de colorare a nopții" și „Scrisori către fluturi" precum și a stilului deosebit în care își scrie povestirile, înregistrează un fenomenal succes (situându-se pe primul loc în topul celor mai accesate scrieri de ficțiune ale anului 2008 - conform StatCounter Romania) devenind unul din cei mai citiți tineri scriitori români on-line.
Inclus în Enciclopedia personalităților din România „Who is Who“ (2012). În 2022 contribuie la volumul „Vissi d'Arte, Vissi d'Amore – The Life and Time of The First Tosca, Hariclea Darclee“ publicat de muzicologul danez Rene Seghers.[2]
Scrieri
[modificare | modificare sursă]- Dependența de Cer - Convorbiri duhovnicești (Ed. Eikon, Cluj, 2003)
- Scurtă istorie a Comunității Armene din Galați (Ed. Ararat, București, 2005)
- Strada Armenească - Convorbiri cu Alexandru Paleologu (Ed. Ararat, București, 2006)
- Biserica și Masoneria. Slujitori ai cultelor religioase în masoneria română (Ed. Paralela 45, București, 2007)
- Părintele Proclu Nicău – Cuvinte din chilie (Ed. Lumea Credinței 2008)
- Dance (DEN Art Publishing House, Vancouver, Canada 2008)
- O istorie cronologică a Sfîntului Munte Athos (Ed. Paralela 45, București, 2008)
- Enciclopedia Comăneștiului (Ed. Alter, Iași 2011)
- Mic tratat de colorare a nopții. Poeme (Ed. Terra, Focșani 2011)
- Amintiri din Comăneștiul de altădată – Convorbiri cu Florența Cosma (Ed. Singur, Târgoviște 2012)
- Despre minuni și păcate – Convorbiri cu Protos. Arsenie Voaideș (Ed. Singur, Târgoviște 2012)
- Rituri de dragoste și ură. Poeme (Ed. Singur, Târgoviște 2012)
- Familia Ghika-Comănești. Mărturii, crestomație (Ed. Singur, Târgoviște 2012)
- Personalitati ale francmasoneriei din Romania, dictionar (Ed. MGP, Onesti 2013)
- Scrisori către fluturi, poeme (Ed. Singur, Târgoviște 2014)
- Cehov și ceai. Antologie, poeme (Arcultro Media, 2014)
- Dicționarul eroilor comăneșteni (Ed. Singur, Târgoviște, 2014)
- Cele mai frumoase poezii. Antologie, poeme (Arcultro Media, 2015)
- Chipuri duhovnicești din Valea Trotușului (Arcultro Media, 2016)
- Chipuri de lumină la Mănăstirea Văratec - convorbiri cu Maica Benedicta (Zoe Dumitrescu-Bușulenga) (editura Vremea, 2018)
- Oameni și întîmplări din Văratecul de altădată - convorbiri cu Maica Benedicta (Zoe Dumitrescu-Bușulenga) (editura Vremea, 2019)
- Elite monahale ale Mănăstirii Văratec - convorbiri cu Maica Benedicta (Zoe Dumitrescu-Bușulenga) (editura Vremea, 2020)
- Emmeleia, poeme (Ed. Vladimir, București, 2022)
- Mierea Istoriei - convorbiri cu Maica Benedicta (Zoe Dumitrescu-Bușulenga) (editura Vremea, 2023)
- Mi se spunea Sinatra - convorbiri cu Gică Petrescu (editura Vremea, 2023)
- Siminică - Regele mut - Convorbiri cu Avram Simion - Siminică (editura Vremea, 2023)
- Izgonirea din Rai – Convorbiri cu Draga Olteanu-Matei (editura Vremea, 2023)
- Nichita și Securitatea (editura Cuantic 2023)
- În căutarea lui Sergiu Celibidache - Convorbiri cu Gaby Michailescu (editura Vremea, 2023)
- Văratec - Ghidul pelerinului, în colaborare cu acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga (editura Vremea, 2024)
Interviuri
[modificare | modificare sursă]A realizat o serie de convorbiri cu:
- Emil Brumaru
- Alexandru Dragomir
- Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga
- Mina Dobzeu
- Arșavir Acterian
- Alexandru Paleologu
- Sofian Boghiu
- Ioana Postelnicu
- P.F. Teoctist Arăpașu
- Teofil Părăian
- Elisabeta Rizea
- Arsenie Papacioc
- Nuni Dona
- Iulia Trancu-Iași
- Nicolae Balotă
- IPS. Nicolae Corneanu
- Maica Doroteea Bărbieru
- Marcel Chirnoagă
- Barbu Brezianu
- Teofil Pandele
- Gaby Michailescu
- Franț Țandără
- Zosim Oancea
- Simion Vârgolici
- Șerban Milcoveanu
- Mircea Nicolau
- Iustin Pârvu
- Adrian Făgețeanu
- Pr. Macarie Ioniță
Filme documentare artistice
[modificare | modificare sursă]- Sergiu Celibidache, o producție TVR Media.
- Garabet Ibrăileanu - Sub tălpi țărâna Moldovei, o producție TVR Media.
- Dependența de Cer - Convorbire cu Zoe Dumitrescu Bușulenga, o producție Arcultro Media.
- Un torționar talentat la Periprava, o producție Arcultro Media.
- Despre speranță și impostori – dialog cu IPS Nicolae Corneanu, o producție Arcultro Media.
- Pentru cealaltă vreme a vieții noastre – dialog cu Arhim. Teofil Părăian, o producție Arcultro Media.
- Viața între oameni și cărți – dialog cu Nicolae Balotă, o producție Arcultro Media.
- Cuvinte pentru comuniști - O convorbire cu torționarul Franț Țandără, o producție Arcultro Media.
- Sfîntul închisorilor - O convorbire cu Arhim. Mina Dobzeu, o producție Arcultro Media 2009
- Petre C. Baciu - Drumul spre Înviere, o producție Arcultro Media 2009
- Arhim. Epifanie de la Măgura - Cazul Vladimirești, o producție Arcultro Media 2009
- Pr. Arsenie de la Mănăstirea Sf. Sava - Despre minuni și păcate, o producție Arcultro Media 2009
Grafică și caricatură
[modificare | modificare sursă]Pentru:
- Ziua
- Viața liberă
- Europa
- Totuși iubirea
Regie și scenografie
[modificare | modificare sursă]- Interioare
- Visînd la Armenia
Note
[modificare | modificare sursă]Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Iosif Sava – „Ultimul jurnal“, editura „Muzicală“, București, 1998.
- Monica Lovinescu – „Jurnal Esențial“, editura „Humanitas“, 2010.
- Monica Lovinescu – „Jurnal. Volumul V“, editura „Humanitas“, 2005.
- Rene Seghers – „Vissi d'Arte, Vissi d'Amore – The Life and Time of The First Tosca, Hariclea Darclee“, Danemarca, 2022.
- Top StatCounter.com - Romania 2008
- Enciclopedia personalităților din România „Who is Who”, București 2012, p. 98
- Revista „Ararat”, Publicația Uniunii Armenilor din Romania, an 1996, pg. 6
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Pagina Oficială Fabian Anton Arhivat în , la Wayback Machine.
- „Scrisori către fluturi“[nefuncțională]
- „Un cadou păstrează în el tandrețea omului ce ți l-a dăruit“ – Fabian Anton în dialog cu Emil Brumaru Arhivat în , la Wayback Machine.
- „Back to Dolhasca“ – Fabian Anton în dialog cu Emil Brumaru Arhivat în , la Wayback Machine.
- „Poziția mea în cazul Pr. Calistrat Chifan“ – Arhim. Teofil Paraian în dialog cu Fabian Anton
- „Zîmbește doar cine nu are puterea să rîdă din toată inima“ - Fabian Anton în dialog cu Alexandru Paleologu Arhivat în , la Wayback Machine.
- „Cuvînt despre credință și cultură“ – Arhim. Teofil Paraian în dialog cu Fabian Anton Arhivat în , la Wayback Machine.
- Cuvinte pentru comuniști – O convorbire cu torționarul Franț Țandără
- „Epoca aceea a fost un triumf al cretinilor!“ – O convorbire cu Alexandru Paleologu
- „Sînt filosof de la 16 ani“ – Un dialog cu Alexandru Sănduc Dragomir
