În geometria diferențială, formulele lui Frenet descriu proprietățile cinematice ale unei particule ce se deplasează pe o curbă continuă și diferențială într-un spațiu euclidian tridimensional
sau chiar proprietățile curbei.
Mai exact, aceste formule stabilesc corelațiile dintre versorii tangent, normal și binormal de pe un punct al curbei.
Formulele au fost descoperite independent de către Jean Frédéric Frenet în 1847 și de către Joseph Alfred Serret(en)[traduceți] în 1851, de aceea mai sunt cunoscute și ca formulele Frenet-Serret.
Fie o curbă
definită prin vectorul de poziție
.
Dacă
este versorul tangentei și cu
versorul lui
, atunci
(1)
Rezultă:
(2)
,
unde K este funcție de s care se va preciza.
Definiția 1: Se numește normala principală la curba
în punctul M dreapta care trece prin M și care are ca vector director versorul
(versorul normalei principale).
Definiția 2: Se numește curbura curbei
în punctul M lungimea vectorului
Definiția 3: Se numește versorul binormalei la curba
în punctul M versorul
definit de:
![{\displaystyle {\vec {b}}={\vec {\tau }}\times {\vec {n}}}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/5bf0d533cd17b23938c0e4b7dc3728727e2fdad8)
și se numește binormala la curba
în punctul M dreapta care trece prin M și are ca vector director versorul
.
Definiția 4: Se numește reperul lui Frenet la curba
în punctul M reperul
.
Se calculează derivatele versorilor reperului lui Frenet în raport cu parametrul natural al curbei
. Derivata lui
este:
(3)
Derivata lui
este un vector perpendicular pe
și:
(4)
deci
este perpendicular și pe
.
Prin urmare
este coliniar cu
(a doua formulă a lui Frenet):
(5)
Definiția 5: Se numește torsiunea curbei
în punctul M funcția T de s .
Se calculează
.
Deoarece
(6)
avem:
(7)
.
Se obține cea de-a treia formulă a lui Frenet:
(8)
Deci cele trei formule ale lui Frenet sunt următoarele:
![{\displaystyle {\begin{matrix}{\frac {d{\vec {\tau }}}{ds}}&=&&\kappa {\vec {n}}&\\&&&&\\{\frac {d{\vec {n}}}{ds}}&=&-\kappa {\vec {\tau }}&&+\,\tau {\vec {b}}\\&&&&\\{\frac {d{\vec {b}}}{ds}}&=&&-\tau {\vec {n}}&\end{matrix}}}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/054868384a895b81bb81a19c4d9a7532c6fb2a85)
Cele trei formule ale lui Frenet se pot reține mai ușor sub forma unui tabel:
|
![{\displaystyle {\vec {\tau }}\!}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/df419f5c1b401b4301f1924eb04eba0a2826301e) |
![{\displaystyle {\vec {n}}\!}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/ad463309f605d8777934db73a64bdc571d22f726) |
|
![{\displaystyle {\frac {d{\vec {\tau }}}{ds}}}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/c5f5deea11d987cd0ca83ba42405072e9df79d1a) |
0 |
K |
0
|
![{\displaystyle {\frac {d{\vec {n}}}{ds}}}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/99c0aff09b0c8390657da574ecd0843b008f5e25) |
-K |
0 |
T
|
![{\displaystyle {\frac {d{\vec {b}}}{ds}}}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/268da4ad6ecf6d0983e713ee54a2c934e15d5a36) |
0 |
-T |
0
|