Sari la conținut

Geo Șcurupii

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Geo Șcurupii
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Tighina, Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Decedat (34 de ani) Modificați la Wikidata
Leningrad, RSFS Rusă, URSS Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
poet
redactor[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba ucraineană[1] Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiKievski mediținski institut[*][[Kievski mediținski institut |​]]
Limbilimba ucraineană  Modificați la Wikidata
Semnătură

Geo Șcurupii (născut Gheorghii; în ucraineană Ґео Шкурупій; n. , Tighina, Imperiul Rus – d. , Leningrad, RSFS Rusă, URSS) a fost un scriitor, poet și scenarist sovietic ucrainean.

S-a născut în orașul gubernial Tighina (Bender) din gubernia Basarabia, Imperiul Rus (azi în R. Moldova), în familia unui feroviar și a a unei profesoare. Și-a petrecut copilăria la Florești, apoi la Balta, iar din 1913 la Kiev. După absolvirea celui de-al doilea gimnaziu clasic din Kiev (1920), a studiat la Facultatea de Medicină a Universității din Kiev, la Institutul de Relații Externe. A lucrat la calea ferată, ulterior, ca editor și scenarist la o fabrică de film și în redacția ziarului „Bolșevic” (Більшовик).

În 1920, a debutat în almanahul literar și de artă „Grono” cu lucrările în proză „Noi” (Ми) și „În ceasul marii suferințe” (В час великих страждань) iar anul următor, 1921, a publicat „Vârtejul revoluției” în almanah („Вир революції”) o selecție de poezii. Fascinat de arta de avangardă, a publicat articole teoretice despre futurism și a luat parte la discuții literare. A aparținut organizațiilor și grupurilor literare „Komkosmos” (Kiev, 1921), „Asociația Panfuturiștilor” (Асоціація панфутуристів, Aspanfut; Kiev, 1921-1924), „Asociația de Cultură Comunistă” (Асоціація комуністичної культури, Kiev/Harkov, 1924-1925), VAPLITE (Harkov, 1926-1927), „Noua generație” (Нова генерація, Harkov, 1927-1931).

Lucrările lui Shkurupia au fost publicate în reviste, ziare și almanahuri „Căile artei” (Шляхи мистецтва), „Globul” (Глобус), „Semafor către viitor” (Семафор у майбутнє), „Viața și revoluția” (țЖиття й революція), „Noua generație”, „Calea roșie” (Червоний шлях), „Gazeta literară” (Літературна газе), etc.

A fost arestat la Kiev la 3 decembrie 1934, sub acuzația de apartenență la „organizația teroristă OUN”. Au fost ținute două ședințe de judecată ale tribunalului militar, la care Șcurupii a negat categoric acuzațiile care i-au fost aduse și chiar a depus o plângere scrisă cu privire la metodele ilegale de investigație.

După primul proces, cazul a fost returnat pentru cercetări suplimentare. La a doua ședință de judecată a tribunalului militar, Șcurupii își dovedește din nou nevinovăția și încearcă să infirme acuzațiile cu argumente specifice. Cu toate acestea, la 27 aprilie 1935, a fost condamnat la 10 ani în lagăre de muncă forțată, cu încă trei ani de pierdere a drepturilor politice și confiscarea proprietății. Și-a ispășit pedeapsa în lagărul Solovki.[2] Soția sa Varvara Bazas și fiul lui Gheorghii au fost evacuați din Kiev ca familie a unui dușman al poporului.

La 25 noiembrie 1937, „troica specială” a analizat cazul din nou lui Șcurupii și l-a condamnat la moarte. Sentința a fost executată pe 8 decembrie.[3]

  1. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ ru Biografie la solovki.ca
  3. ^ Никанорова О. Ґео Шкурупій // З порога смерті…: Письменники України — жертви сталінських репресій / Упоряд. О. Г. Мусієнко — К., 1991. — Вип. 1. — С. 464—468.
  • Енциклопедія українознавства (укр.) / В. Кубійович. — Париж; Нью-Йорк: Молоде Життя, 1954—1989.
  • Сценаристы советского художественного кино. М., 1972. — С.419;
  • Письменники Радянської України. 1917—1987. К., 1988. — С.665;
  • …3 порога смерті… К., 1991. — С.464—468;
  • УСЕ: Універсальний словник-енциклопедія. К., 1999. — С. 1518