Sari la conținut

George Munteanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
George Munteanu
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Bravicea, România[1] Modificați la Wikidata
Decedat (77 de ani)[1] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România[2] Modificați la Wikidata
Ocupațiecritic literar[*]
istoric literar[*]
cadru didactic universitar[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română
limba franceză Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea Babeș-Bolyai ()[1]

George Munteanu (n. 14 aprilie 1924, Bravicea, județul Orhei, astăzi satul Bravicea, raionul Călărași – d. 8 noiembrie 2001, București) a fost profesor universitar, scriitor, critic și istoric literar român.

S-a născut în jud. Orhei din Basarabia ca fiu al țăranului Simion Munteanu și al soției sale, Xenia (n. Stratan). După moartea părinților a fost crescut de un unchi care se stabilise cu traiul în România. A absolvit Școala Normală de Învățători din Cluj în 1946, apoi Facultatea de Litere și Filosofie a Universității Victor Babeș din Cluj în 1950.[3] După absolvirea studiilor superioare, a urmat o carieră universitară la aceeași facultate, fiind asistent (1951-1958) și lector (1959-1960), apoi s-a transferat la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București unde a fost lector și apoi conferențiar (1960-1989).[3]

A lucrat în paralel ca redactor la revistele Steaua din Cluj (1956-1960), apoi la Contemporanul din București (1960-1968). A fost detașat în străinătate ca lector de limba română la Universitatea din Montpellier (1969-1971) și la Universitatea din Beijing (1987-1988). A obținut în 1973 titlul de doctor în filologie (1973) cu teza Hyperion (Viața lui Eminescu). În ultimii ani ai vieții a fost profesor la Universitatea Hyperion (1990-2001).[3]

În anul 2000 i s-a conferit Medalia comemorativă „150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu” „pentru merite deosebite în studierea, editarea, promovarea sau interpretarea operei eminesciene”.[4]

Prin Decizia Consiliului Local Bravicea din 16 mai 2003 i s-a conferit titlul de Cetățean de Onoare post-mortem al satului Bravicea.

Activitatea literară

[modificare | modificare sursă]

A colaborat cu articole și studii la revistele România literară, Luceafărul, Tribuna, Contemporanul, precum și la ziarul Scînteia etc. A debutat editorial cu o monografie dedicată lui B.P. Hasdeu (1963), apoi a publicat un studiu dedicat operei lui Ion Creangă (1976), două studii dedicate lui Mihai Eminescu (1987 și 1989), două volume de articole (Atitudini, 1966; Sub semnul lui Aristarc, 1975) și cursul universitar Istoria literaturii române. Epoca marilor clasici (1980). Volumul Hyperion, I. Viața lui Eminescu (1973), având originea în teza sa de doctorat, a fost distins cu Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române.[3]

  • B. P. Hasdeu, București, 1963;
  • Atitudini, București, 1966;
  • Hyperion, I. Viața lui Eminescu, București, 1973;
  • Sub semnul lui Aristarc, București, 1975;
  • Introducere în opera lui Ion Creangă, București, 1976;
  • Istoria literaturii române. Epoca marilor clasici, București, 1980;
  • Proverbe românești, 1984
  • Eminescu și eminescianismul: structuri fundamentale, București, 1987;
  • Eminescu și antinomiile posterității, 1998.
  1. ^ a b c d https://www.monden.ro/cine-a-fost-george-munteanu-criticul-literar-care-a-murit-pe-8-noiembrie-2001.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b c d Aurel Sasu, Dicționar biografic al literaturii române M-Z, vol. II, Ed. Paralela 45, București, 2004, p. 157.
  4. ^ Decretul nr. 3 din 12 ianuarie 2000 privind conferirea medaliei comemorative 150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, publicat în Monitorul Oficial al României din 21 ianuarie 2000.
  • Aurel Sasu, Dicționar biografic al literaturii române M-Z, vol. II, Ed. Paralela 45, București, 2004, p. 157. ISBN 973-697-758-7
  • Florin Faifer, „George Munteanu, Atitudini", Iașul literar, nr. 2, 1966

Legături externe

[modificare | modificare sursă]