A manifestat aptitudini pentru desen și modelaj încă din anii copilăriei, în ciclul elementar a frecventat Cercul de arte plastice din cadrul Casei Pionierilor, condus de pictorița Emilia Iacob, a urmat Liceul de Muzică și Artă Plastică, unde i-a avut profesori pe regretații plasticieni Mihai Dăscălescu[2],Vasile Vedeș[3] și Constantin Dimofte[4], apoi a studiat la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, pe care l-a absolvit în 1976 la clasa sculptoriței Georgeta Caragiu – Gheorghiță. În 1978 a beneficiat de o bursă din partea U. A. P. R. pentru sculptură. Din 1974 a participat la majoritatea expozițiilor Filialei Galați a U.A.P. R[5]., precum și la numeroase manifestări colective de profil organizate la București, Bârlad, Constanța, Galați, Bacău, Chișinău, Brăila, Focșani etc. Este membru al U. A. P. R., secția sculptură, din 1996.
Premiul pentru Sculptură și Medalia Fundației de Artă „Sf. Luca”, Bârlad, Vaslui, România;
Premiul „Constantin Popovici” la Concursul Național de Pictură, Grafică, Sculptură și Artă Decorativă „N. N. Tonitza”, Bârlad, Vaslui, România;
Premiul „Ștefan Balș” și „Diploma de onoare” din partea Ministerului Culturii și Cultelor pentru activitatea profesională ca sculptor în domeniul restaurării monumentelor istorice din România.
Biserica Brâncovenească „Adormirea Maicii Domnului” a fostei mănăstiri din Bordești, județul Vrancea, ctitorie de la sfârșitul secolului al XVII-lea (2003)
Diplomă pentru întreaga activitate de restaurare, acordată de Uniunea Națională a Restauratorilor de Monumente Istorice (2003)
Premiul pentru sculptură și Medalia Fundației de Artă „Sf. Luca”, Bârlad (2006)
Premiul Filialei Galați a U. A. P. R. pentru întreaga activitate, Gala Artelor (2016)[14]
Dicționarul sculptorilor din România, secolele XIX-XX VOL. II în www.arhiva-brezianu.ro: Terescenco GheorgheArhivat în , la Wayback Machine., pag. 321 - accesat 20 mai 2024
România 
