Sari la conținut

Gheorghe Vrănceanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gheorghe Vrănceanu
Date personale
Născut30 iunie 1900
Valea Hogei, România
Decedat27 aprilie 1979, (79 de ani)
București, Republica Socialistă România
ÎnmormântatCimitirul Bellu[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
cadru didactic universitar[*]
Chartered Building Surveyor[*][[Chartered Building Surveyor (type of surveyor involved in property and construction)|​]] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[4][5][6] Modificați la Wikidata
Activitate
RezidențăRomânia
DomeniuMatematică
InstituțieUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Alma MaterUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași[2]
Universitatea Sapienza din Roma[2]
Universitatea Georg-August din Göttingen[2]
Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui[2][3]  Modificați la Wikidata
SocietățiAcademia Română Academia de Științe din România
Membru titular al Academiei Române
Membru al Academiei de Științe din România

Gheorghe Vrănceanu (30 iunie 1900, satul Valea Hogei, județul antebelic Vaslui, astăzi județul Bacău - 27 aprilie 1979, București) a fost un matematician român, membru al Academiei Române și profesor universitar.

A fost membru titular al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935[7].

Născut într-o familie modestă de țărani, urmează școala primară în satul natal, unde este remarcat de învățător, la a cărui insistență este trimis la Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui. Matematica predată de Nicolae Abramescu îi stârnește interesul. Obține o bursă Adamachi la Facultatea de Științe în cadrul Universității din Iași, unde se înscrie la secția Matematică. Aici are ca profesori pe: Alexandru Myller, Vera Myller, Simion Sanielevici, Victor Vâlcovici, Simion Stoilow, care îi remarcă valoarea, astfel că încă din timpul facultății este numit preparator, iar după trecerea licenței este trimis la Roma pentru doctorat.

Activitate științifică

[modificare | modificare sursă]

Opera sa matematică însumează peste trei sute de memorii, lucrări și articole publicate în reviste de mare circulație și cuprinde toate ramurile geometriei moderne, de la teoria clasică a suprafețelor, la noțiunea de spațiu fibrat, la care a descoperit domenii noi, a creat modele eficiente și a rezolvat probleme importante.

S-a ocupat de: spații neolonome, calculul diferențial absolut al congruențelor, mecanică analitică, geometrizarea ecuațiilor cu derivate parțiale de ordinul al doilea, teoria unitară neolonomă, spații cu conexiune conformă, spații parțial proiective, grupuri Lie, geometrie globală, grupuri de mișcări ale spațiilor cu dimensiune afină, spații cu conexiune local euclidiană, tensori armonici, spații Riemann cu conexiune constantă, curbura unei varietăți diferențiabile, scufundarea spațiilor curbe în spațiul euclidian, subvarietăți pe sferă, metoda de echivalență, spații cu conexiune neliniară și geometrizarea sistemelor mecanice.

Rezultatele sale au influențat opera unor matematicieni ca: T. Y. Thomas, V. V. Wagner, K. Yano, A. G. Walker, K. Nomizu, S. Kobayashi.

  • Ordinul Muncii clasa a III-a (14 septembrie 1953)[8]
  • titlul de Profesor universitar emerit al Republicii Socialiste România (26 iunie 1969) „în semn de prețuire a personalului didactic pentru activitatea meritorie în domeniul instruirii și educării elevilor și studenților și a contribuției aduse la dezvoltarea învățămîntului și culturii din patria noastră”[9]

În 1963, Gheorghe Vrănceanu a fost decorat cu Ordinul Muncii.[10]

  1. ^ Find a Grave 
  2. ^ a b c d MacTutor History of Mathematics archive 
  3. ^ http://www.bjvaslui.ro/portal/?l=rou&s=1&a=Vranceanu_Gheorghe  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  5. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  6. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  7. ^ „Lista membrilor Academiei de Științe din România (ASR) (1936-1948) p.1” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  8. ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 371 din 14 septembrie 1953 pentru conferirea „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii”, unor cadre didactice din învățământul superior, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul II, nr. 34, 25 septembrie 1953, pp. 375–376.
  9. ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 493 din 26 iunie 1969 privind conferirea de titluri ale Republicii Socialiste România unor cadre didactice din învățămîntul de toate gradele, cu prilejul zilei de 30 iunie, „Ziua învățătorului”, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul V, nr. 77, Partea I, luni 14 iulie 1969, p. 608.
  10. ^ Systems, Indaco, Decretul nr. 432/1963 pentru conferirea Ordinului Muncii si a Medaliei Muncii unor membri ai Academiei Republicii Populare Romine si unor lucratori stiintifici si tehnico-administrativi din cadrul Academiei Republicii Populare Romine (în Romanian), Lege5 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]