Sari la conținut

Gian Carlo Riccardi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gian Carlo Riccardi
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Frosinone, Lazio, Italia Modificați la Wikidata
Decedat (81 de ani) Modificați la Wikidata
Frosinone, Lazio, Italia Modificați la Wikidata
PărințiArmando Riccardi[*][[Armando Riccardi (politician italian)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Italia Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor
sculptor
actor
scriitor
regizor de teatru Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba italiană Modificați la Wikidata
Semnătură
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Gian Carlo Riccardi (n. , Frosinone, Lazio, Italia – d. , Frosinone, Lazio, Italia) a fost un artist, pictor, regizor de teatru, sculptor și scriitor italian.

Biografie

[modificare | modificare sursă]
Gian Carlo Riccardi și actorii Teatrului Laboratorio Arte Vizuale, 1974.

Gian Carlo Riccardi s-a născut pe 21 octombrie 1933. În 1961 Gian Carlo Riccardi a absolvit cu onoare scenografie la Academia de Arte Frumoase⁠(d) din Roma și a obținut ulterior o diplomă în regie de teatru și film[1].Definit drept un „artist multimedia”[2] de către criticul de artă Enrico Crispolti[3], a frecventat numeroși scriitori și artiști precum Achille Bonito Oliva[4], Alberto Moravia, Cesare Zavattini, André Pierre de Mandiargues si Vito Riviello[5].

Din anii 1960 până în anii 1970, a lucrat ca scenograf și regizor la Rai[6]. A jucat un rol în avangarda teatrului roman în colaborare cu Carmelo Bene[7], Meme Perlini și Pino Pascali[8].

În 1961 a fondat Grupul de Teatru Laboratorul de Arte Vizuale din Frosinone[9]. În 1962 a fondat Clubul de Teatru și a pus în scenă o serie de spectacole[10]. Spectacolele se bazau pe tema gestului și a contradicțiilor umane[11]. În 1997, a fondat Teatrul de Imagine teatrul lui Gian Carlo Riccardi devine teatru de concerte[12].

Gian Carlo Riccardi (dreapta) cu Libero De Libero (jos) și Cesare Zavattini (stânga), 1977.

Lucrările sale grafice și picturale abordează o varietate de teme, inclusiv grotescul, ironia și lumea copiilor[13]. Lucrările sale au fost expuse în toată Italia, inclusiv la expoziția ArtExpo de la Geneva (1984)[14], la Centrul Internațional de Artă Contemporană din Paris (1988)[15], la Galeria Kodama din Osaka (1993), la Expoziția Internațională de Arte Vizuale din Cracovia (1995) și la Fundația Antoni Tapies din Barcelona (1999)[16].

Gian Carlo Riccardi folosește în sculpturile sale materii prime precum lemnul, hârtia și fierul. „Camerele”[17] sale sunt instalații create după anii 1980[18], folosind pereți colorați și obiecte cotidiene[19][11]. Riccardi a participat la Parlamentul European în 1991[20], la XLV Bienala de la Veneția[21] în 1993 și la Festivalul Due Mondi din Spoleto în 1995[22].

De asemenea, a scris scenarii de teatru, proză și poezie[23] pe tema memoriei și a copilăriei[24].

Gian Carlo Riccardi a murit la 7 februarie 2015 în Frosinone[25].

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ „Accademia di Belle Arti di Roma”. 
  2. ^ S. Perdicaro, L'élite 2004. Selezione arte italiana, Varese, L'elite, 2004, p. 587. 
  3. ^ Enrico Crispolti (). Fernando Rea (ed. Carte segrete). 
  4. ^ „L'artista Gian Carlo Riccardi sull'Enciclopedia Treccani”. FrosinoneToday (în italiană). 
  5. ^ „Frosinone, l'artista d'avanguardia Riccardi inserito nella Treccani”. www.ilmessaggero.it (în italiană). 
  6. ^ Castellani, F. (). Carello Editore, ed. Atlante Italiano dell’Arte. Catanzaro. p. 151. 
  7. ^ „Frosinone – Il prof. Riccardi citato sulla prestigiosa enciclopedia Treccani | TG24.info” (în italiană). 
  8. ^ G. C. Riccardi (). Gian Carlo Riccardi. 1960-2001. 
  9. ^ „Comune di Frosinone - La Saletta delle Arti”. www.comune.frosinone.it (în italiană). 
  10. ^ „Comune di Frosinone - Teatro Club”. www.comune.frosinone.it (în italiană). 
  11. ^ a b author., Perelli, Lorenza,. Arte che non sembra arte : arte pubblica, pratiche artistiche nella vita quotidiana e progetto urbano. ISBN 978-88-917-5189-8. OCLC 1006413073. 
  12. ^ „Francesco Riccardi”. www.francescoriccardi.it. 
  13. ^ R. Zani. „Il Viaggio di Gian Carlo Riccardi. Sulle tracce dell'infanzia strappate all'oblio”. 
  14. ^ André Pieyre (). Presentazione in catalogo, Rassegna d’arte ArtExpo di Ginevra. 
  15. ^ G. C. Riccardi. Gian Carlo Riccardi. 1960-2001. 
  16. ^ „Riccardi, Gian Carlo nell'Enciclopedia Treccani”. www.treccani.it (în italiană). 
  17. ^ Vito Riviello, Gian Carlo Riccardi. Gian Carlo Riccardi: la stanza del padre. OCLC 955258616. 
  18. ^ V. Riviello, Dizionario Enciclopedico d’Arte Contemporanea, Roma, Unedi, 1998. 
  19. ^ „Chi era Costui - Scheda di Gian Carlo Riccardi”. www.chieracostui.com. 
  20. ^ V. Perna (). Dalla Ciociaria intorno all'arte. 
  21. ^ „La Biennale di Venezia”. La Biennale di Venezia (în italiană). 
  22. ^ „Festival dei Due Mondi”. 
  23. ^ AA. VV., G. Bonaviri (a cura di), Catalogo degli artisti Lazio, Roma, Unedi, 1979, pp. 273, 274. 
  24. ^ „Comune di Frosinone - Passeggiata nella memoria”. www.comune.frosinone.it (în italiană). 
  25. ^ Ilverdastro. „ilverdastro.it: Un artista ciociaro conosciuto in ambito nazionale”. ilverdastro.it. 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gian_Carlo_Riccardi&oldid=16739656