Godefroi al III-lea de Leuven
| Godefroi al III-lea de Leuven | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1142  |
| Decedat | (48 de ani) |
| Înmormântat | Sint-Pieterskerk[*] |
| Părinți | Godefroi al II-lea de Leuven[2] Luitgarde of Sulzbach[*][2] |
| Căsătorit cu | Margaret of Limbourg[*] (din )[2] Imagina van Loon[*] ()[2] |
| Copii | Henric I de Brabant[2] Albert of Louvain[*][3] Guillaume de Louvain[*][3] Godefroi de Louvain[*][3][4][2] |
| Ocupație | feudal[*] |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | duce al Lotaringiei Inferioare[*] (–)[1] Landgrave of Brabant[*] () count of Brussels[*] Count of Leuven[*] margrave of Antwerp[*] |
| Familie nobiliară | Casa de Brabant[*] |
Modifică date / text  | |
Godefroi al III-lea (n. 1142 – d. 21 august 1190) a fost conte de Louvain (Leuven), landgraf de Brabant, margraf de Anvers, precum și duce de Lotharingia (ca Godefroi al VIII-lea) de la 1142 până la moarte.
El a fost fiul contelui Godefroi al II-lea de Leuven cu Lutgarda de Sulzbach.[5] El era abia născut atunci când a preluat succesiunea (drept pentru care era numit dux in cunis), motiv pentru care câțiva vasali din regiunea Brabantului au căutat să profite pentru a obține independența față de duce (războaiele din Grimbergen, 1141–1159).
La 30 martie 1147, Godefroi a fost prezent la încoronarea lui Henric Berengar, fiul regelui Conrad al III-lea al Germaniei, în Aachen. Atunci când Conrad a plecat pentru a participa la Cruciada a doua în 1148, războiul a fost reluat. Pacea nu s-a întrezărit până la alegerea unui succesor al lui Conrad, Frederic I Barbarossa. Prin căsătoria cu Margareta, fiică a contelui Henric al II-lea de Limburg, Godefroi a unificat două puternice și antagonice familii din regiune. Fiul lor a fost Henric, devenit primul duce de Brabant.
În 1159, Godefroi a pus capăt războiului cu seniorii de Grimbergen, prin incendierea forăreței acestora.
În 1171, el s-a aflat în război cu Hainaut, însă a fost înfrânt. În 1179, el i-a dat în căsătorie fiului său Henric o nepoată a contelui Filip I de Flandra.
Între 1182 și 1184 Godefroi a plecat într-o campanie la Ierusalim. În absența sa, Frederic Barbarossa i-a conferit lui Henric titlul de "duce de Brabant".
Godefroi a murit în 1190, lăsând un teritoriu extins și construind fortăreața de la Nedelaer (lângă Vilvoorde). Titlul ducal a fost transmis către fiul său, în cadrul dietei de la Schwäbisch Hall (septembrie 1190).
Familia
[modificare | modificare sursă]Godefroi a fost prima dată căsătorit cu Margareta de Limburg, fiică a ducelui Henric al II-lea de Limburg, în 1158. Cu aceasta, el a avut doi copii:
- Henric (n. 1165 – d. 5 septembrie 1235); instalat în 1180 ca duce de Lotharingia până la 1222; numit conte de Louvain în 1183, până la 1198; instalat ca duce de Brabant în 1191.
- Albert (n. 1166 – d. 24 noiembrie 1192); ales episcop de Louvain (Liege) în 1191, însă asasinat la Reims în 1192.[6]
Godefroi s-a căsătorit pentru a doua oară cu Imagina de Loon, fiică a contelui Ludovic I de Loon. Godefroi și Imagina au avut doi copii:
- Guillaume; senior de Perwez en Ruysbroek; căsătorit cu Maria de Orbais, fiica lui Enguerrand d'Orbais.
- Godefroi; stabilit în Anglia din 1196; căsătorit cu Alice, fiica lui Robert de Hastings.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Medieval Lands, accesat în
- ^ a b c d e f Kindred Britain
- ^ a b c The Peerage
- ^ Genealogics
- ^ Frans Theuws și Nico Roymans, Land and Ancestors: Cultural Dynamics in the Urnfield Period and the Middle Ages in the Southern Netherlands, Amsterdam University Press, 1999, p. 331.
- ^ Raymond H. Schmandt, The Election and Assassination of Albert of Louvain, Bishop of Liège, 1191-92, Speculum, Vol. 42, No. 4 (Oct., 1967), p. 639-660, JSTOR
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Chronique des Ducs de Brabant, Adrian van Baerland, Antwerp, 1612. Available at the online library of Geneanet. [1]
