Sari la conținut

Grupul de Armate Mackensen (România)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Grupul de Armate Mackensen (România)
(Heeresgruppe Mackensen)

Insigna celui de-al treilea Grup de Armată Mackensen, evidențiind marea unitate traversând Dunărea dinspre Bulgaria spre România
Țară Imperiul German
Austro-Ungaria
Bulgaria
Imperiul Otoman
ApartenențăPuterile Centrale
RamurăForțe terestre
TipForțe combinate
RolOfensiv
MărimeVariabilă (5-9) corpuri de armată
Parte aArmatei Imperiului German
SediuTărnovo
București
MisiuniBătălia de la Turtucaia
Traversarea Dunării de către forțele Puterilor Centrale
Bătălia de pe Argeș și Neajlov
Acțiunile militare de pe aliniamentul Cricov-Ialomița (1916)
Acțiunile militare de pe aliniamentul Râmnicu Sărat-Viziru (1916)
Stabilizarea frontului pe Siret (1916)
Bătălia de la Mărășești
Comandanți
Comandant Anton Ludwig August von Mackensen
Șef de Stat MajorColonelul Richard Hentsch
Colonelul Hell
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Numele de Grupul de Armate Mackensen (în germană Heeresgruppe Mackensen) a fost dat în perioada august 1916-mai 1918 grupului de armate comun al Imperiilor Centrale din nordul Bulgariei și apoi din România, în timpul Primului Război Mondial, plasat sub comanda feldmareșalului August von Mackensen.[1]

Au mai existat anterior, pe Frontul de Răsărit, alte două grupuri de armate cu același nume și conducător, pe fronturile din Polonia[2] și Serbia, care au inclus unități din Imperiul German și din Imperiul Austro-Ungar.

Traseu

[modificare | modificare sursă]
   Vezi și articolul:  Forțele Puterilor Centrale dislocate pe frontul român (1916-1918)Vezi și articolele [[{{{2}}}]] și [[{{{3}}}]]Vezi și articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].

În vara anului 1916, Imperiile Centrale s-au pregătit pentru o posibilă intrare a României în Primul Război Mondial de partea Antantei. La 28 iulie 1916, statele majore german, austro-ungar și bulgar au încheiat un acord, la care Imperiul Otoman se va alătura puțin mai târziu, care a prevăzut că, în cazul unei invazii a Transilvaniei de către armata română, bulgarii vor răspunde printr-o invazie a Dobrogei românești.[3]

La 30 iulie 1916, anterior de intrarea României în război, mareșalul von Mackensen a preluat comanda celui de-al treilea grup de armate care i-a purtat numele, pus sub autoritatea înaltului Comandament Bulgar. La 2 septembrie 1916, acest grup de armate a declanșat o ofensivă în Dobrogea. După ce au capturat Turtucaia și Silistra, forțele lui Mackensen s-au îndreptat spre Constanța, care a căzut și ea la 22 octombrie 1916. În acest timp în partea de vest, forțele sale au asigurat linia Dunării. Din punct de vedere operativ, Flotila austro-ungară de Dunăre a depins inițial direct de Grupul de Armate Mackensen, fiind subordonată ulterior Armatei de Dunăre.

După ce noua Armată a Dunării a fost subordonată grupului de armate, la 23-24 noiembrie 1916, cu sprijinul unităților de pionieri austro-ungari și a Flotilei austro-ungare de Dunăre, soldații Puterilor Centrale au trecut Dunărea pe la Sviștov și au contribuit la capturarea Bucureștiului, care a căzut la 6 decembrie 1916. Grupul de armate a continuat să avanseze spre nord, în dreapta Armateia 9-a germane, spre zona Siretului inferior, precum și spre nordul Dobrogei. Din punct de vederea operativ, Armata a 9-a germană a intrat în componența grupului de armate.

Imagine indisponibilă Imagine indisponibilă
Comandantul grupului de armate, August von Mackensen
Șeful de Stat Major, colonelul Richard Hentsch

După retragerea autorităților centrale ale statului român în Moldova și stabilizarea frontului la începutul anului 1917, Puterile Centrale au trecut la ocuparea și împărțirea teritoriului român aflat sub controlul lor. Autoritatea supremă militară în timpul ocupației a fost reprezentată de Comandamentul Grupului de Armate Mackensen, prescurtat O.K.M. (Ober Komando Mackensen), care și-a stabilit sediul la hotelul Athenee Palace din București. În subordinea acestuia a fost creată Administrația Militară de Ocupație în România (Militärverwaltung in Rumänien).

   Vezi și articolul:  Organizarea administrativ-teritorială a teritoriului României ocupat de Puterile CentraleVezi și articolele [[{{{2}}}]] și [[{{{3}}}]]Vezi și articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].

Sediile succesive ale comandamentului grupului de armate au fost: Tărnovo (27 august 1916) și București (18 decembrie 1916).

   Vezi și articolul:  Retragerea Armatei Mackensen din România în 1918Vezi și articolele [[{{{2}}}]] și [[{{{3}}}]]Vezi și articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].

Structură

[modificare | modificare sursă]

Structura Grupului de Armate Mackensen a variat în decursul timpului.

Ca șefi de Stat Major au servit inițial colonelul Richard Hentsch și apoi colonelul Hell.[1]

28 august/1 septembrie 1916

[modificare | modificare sursă]
August-septembrie 1916
Septembrie-octombrie 1916

Forță:[4]

Mari unități și unități:

31 noiembrie 1916

[modificare | modificare sursă]
Noiembrie 1916-ianuarie 1917

La 30 noiembrie 1916, Armata 9 germană, mai puțin Grupul Gerok, a fost pusă sub comanda Grupului de Armate Mackensen.[8] Împreună cu Armata de Dunăre, în total, forțele celor două armate constau în 17 divzii de infanterie, alte 3 Brigăzi de infanterie, o brigadă de cicliști și 3 ½ divzii de cavalerie.[9]

Mari unități și unități:

31 decembrie 1916

[modificare | modificare sursă]

Mari unități și unități:[12]

  • Armata 9 Germană:
    • Grupul Morgen (general Curt von Morgen):
      • Divizia 89 Infanterie germană
      • Divizia 12 Infanterie bavareză
      • Divizia 76 Infanterie de Rezervă germană
      • Divizia 216 Infanterie germană
    • Gupul Kraft:
      • Corpul Alpin german
      • Divizia 73 Infanterie austro-ungară
    • Grupul Kühne (general Viktor Kühne):
      • Divizia 301 Infanterie germană
      • Brigada 144 Infanterie austro-ungară
      • Divizia 41 Infanterie germană
      • Divizia 109 Infanterie germană
      • Divizia 115 Infanterie germană
  • Armata de Dunăre
    • Divizia 1 Infanterie bulgară
    • Divizia 217 Infanterie germană
    • Divizia 15 Infanterie turcă
    • Divizia 26 Infanterie turcă
    • Regimentul 9 Infanterie de Rezervă german
  • Armata 3 bulgară
    • Divizia 4 Infanterie bulgară
    • Divizia 12 Infanterie bulgară
    • Divizia 1 Cavalerie bulgară

Conform lui Alexandru Ioanițiu în structura grupului de armate mai intrau și Brigada 8 Munte germană (Grupul Kraft), Divizia 6 Cavalerie germană (Grupul Kühne) și Divizia Mixtă bulgară (Armata 3 bulgară)[13]

Înaintea bătăliei de la Mărășești

[modificare | modificare sursă]
Situația de pe frontul din România în iulie 1917

Mari unități și unități:[14]

  • Armata 9 Germană (din mai 1917, comndant generalul Johannes von Eben și șef de Stat Major locotenent-colonelul Bronsart):[1]:
  • Armata 3 bulgară
    • Armata de Dunăre
      • Divizia Mixtă bulgară
      • Brigada 145 Infanterie germană
      • Divizia 15 Infanterie turcă
      • Divizia 26 Infanterie turcă
      • Detașamentul Goltz (Regimentul 115 Landstrum german)[15]
    • Divizia 4 Infanterie bulgară
    • Divizia 12 Infanterie bulgară
    • Divizia 1 Cavalerie bulgară

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c d Războiul României..., Ioanițiu, Vol.1, 1929, p. 183
  2. ^ Războiul României..., Ioanițiu, Vol.1, 1929, p. 8
  3. ^ Războiul României..., Ioanițiu, Vol.1, 1929, p. 23-25
  4. ^ a b c d e f Armata Română..., Vol. I, Dabija, 1936, p. 177
  5. ^ a b c d e f g h Armata Română..., Vol. I, Dabija, 1936, p. 190
  6. ^ a b c Armata Română..., Vol. I, Dabija, 1936, p. 176
  7. ^ a b Războiul României..., Ioanițiu, Vol 1, 1929, p. 26
  8. ^ Armata Română..., Vol. III, Dabija, 1936, p. 213
  9. ^ a b c d e f Armata Română..., Vol. III, Dabija, 1936, p. 243
  10. ^ a b c Armata Română..., Vol. III, Dabija, 1936, p. 242
  11. ^ Armata Română..., Vol. III, Dabija, 1936, p. 270
  12. ^ Armata Română..., Vol. III, Dabija, 1936, Tabel: Situația generală a frontului Moldovei la 31 decembrie 1916
  13. ^ Războiul României..., Ioanițiu, Vol.2, 1929, p. 279
  14. ^ Armata Română..., Vol. IV, Dabija, 1937, Tabel: Armatele Puterilor Centrale aflătoare în fața Arm. Rom.-Ruse pe Frontul Moldovei-Siret-Dunăre până în Marea Neagră la începutul lunei iulie 1917
  15. ^ Războiul României..., Vol. 2, Ioanițiu, 1929, p. 296

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
Ștampila Oberkommando der Heeresgruppe von Mackensen
  • Ioanițiu, Alexandru; Războiul României (1916-1918), Vol. 1 și 2; Tipografia Geniului; București, 1929
  • Dabija, G. A.; Armata română în războiul mondial (1916 – 1918), vol. I; Tip. „I. G. Hertz”; București; 1936
  • Dabija, G. A.; Armata română în războiul mondial (1916 – 1918), vol. III; Tip. „I. G. Hertz”; București; 1936
  • Dabija, G. A.; Armata română în războiul mondial (1916 – 1918), vol. IV; Tip. „Lupta” N. Stroilă; București; 1937

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Vezi și

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Grupul_de_Armate_Mackensen_(România)&oldid=13768542