Grupuri de rezistență anticomunistă din România

Rezistența anticomunistă din România a fost caracterizată printr-o multiplicitate și o mare diversitate a grupurilor de rezistență românești. Se numără mai mult de o mie, precum și câteva zeci de centre ale rezistenței. Este vorba nu doar de grupuri înarmate, ci mai ales de organizații subversive, multe dintre ele în localități urbane; activitatea lor a fost cel mai adesea efemeră, unele implicându-se în realizarea și răspândirea de manifeste. Puține dintre ele au reușit să se coordoneze la nivelul regiunii în care se aflau. Conform arhivelor Securității care au putut fi recuperate și după mărturiile rezistenților care au supraviețuit, există câteva grupuri mai importante. Prin importanță înțelegem fie numărul de membri, fie acțiunile excepționale întreprinse, fie urma vie pe care au lăsat-o în regiunea în care au combătut. Totuși, clasificarea grupurilor este o acțiune dificilă, deoarece pentru unele dintre ele informațiile nu sunt disponibile în totalitate (dosare clasate încă secrete în Arhivele Securității la SRI), iar pe de altă parte, martorii au fost de multe ori eliminați în totalitate de autoritățile comuniste sau, pur și simplu, au dispărut. Luând în considerare drept criteriu importanța activității lor și literatura disponibilă în arhive, sunt reținute șapte grupuri, descrise pe scurt, aici. Dacă ținem cont doar de mărimea dosarelor din arhivele oficiale ale statului, atunci numărul grupurilor este mult mai mare. După descrierea a șapte grupuri remarcabile, un tablou sintetic adună toate grupările considerate importante de către C.N.S.A.S. (Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității).

Parte dintr-o serie despre
România comunistă
Organizații De partid Partidul Comunist Român  · Academia Ștefan Gheorghiu  · Scînteia  · Gărzile Patriotice  · Uniunea Tineretului Comunist  · Organizația Pionierilor  · Șoimii Patriei De stat Marea Adunare Națională · Consiliul de Stat · Securitate Alte organizații Biserica Ortodoxă din România comunistă⁠(en)[traduceți] · Comturist⁠(en)[traduceți]
Lideri Petru Groza Ana Pauker Gheorghe Gheorghiu-Dej Ion Gheorghe Maurer Chivu Stoica Nicolae Ceaușescu Elena Ceaușescu
Ideologie Constituția din 1965 Totalitarism Comunismul național Tezele din iulie Protocronism Cultul personalității lui Ceaușescu
Politici Colectivizarea Naționalizarea Campania de alfabetizare⁠(en)[traduceți] Planurile cincinale⁠(en)[traduceți] De-Stalinizarea⁠(en)[traduceți] Sistematizarea Politica de austeritate din anii 1980⁠(en)[traduceți]
Cultură Daciada Cîntarea României Cenaclul Flacăra Obsedantul deceniu Emblema Drapelul
Represiune Cenzura Canalul Dunăre–Marea Neagră Reeducarea Deportările în Bărăgan Înscenarea de la Tămădău Experimentul Pitești Închisoarea Sighet
Proteste și rezistență Rezistența anticomunistă din România Mișcările studențești din București din 1956 Dizidența sub Nicolae Ceaușescu⁠(en)[traduceți] Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 SLOMR Revolta de la Brașov Scrisoarea celor șase Revoluția Română din 1989
Relațiile cu URSS Ocupația sovietică (1944–1958) SovRom Desatelizarea RSR ⁠(en)[traduceți]
Relațiile cu alte state Relațiile dintre RSR și Coreea de Nord⁠(en)[traduceți]

Cele șapte rețele remarcabile de rezistență

Teodor Șușman

Primar al satului Răchițele (în Munții Apuseni) de trei ori, pentru mai mult de zece ani, înainte de 1945, Teodor Șușman a devenit unul dintre cei mai cunoscuți rezistenți ca urmare a descoperirii osemintelor sale, la 23 iunie 2010, de către CICC, Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului, dar și după cercetările făcute pe 5 și 6 iulie 2011, cu scopul de a găsi osemintele fiilor săi, care l-au urmat în luptă: Toader și Avisalon Șușman.

Teodor Șușman, Luptător anticomunist în Munții Apuseni.

Șef respectat și recunoscut în Țara Moților, Șușman va intra rapid în colimatorul autorităților comuniste, apoi va fi destituit din funcția de primar, la puțină vreme după ajungerea comuniștilor la putere, în 1945. Fiind greco-catolic și susținând Partidul Național Țărănesc, va fi calomniat și acuzat pe nedrept de comuniștii locali oportuniști și geloși pe reușita lui personală. După ce a încercat de mai multe ori, fără succes, prin mai multe scrisori, să își dovedească inocența și să arate cât de perfizi erau acuzatorii, Șușman se simte în pericol și decide să fugă în munți. Acest lucru se va întâmpla în august 1948, iar Șușman va fi însoțit de cei trei fii ai săi: Toader (Teodor junior), Avisalon și Traian. La început, rezistența lor se va limita la asigurarea supraviețuirii, apoi va include reacția la teroarea impusă de comuniști asupra țăranilor care îi ajutau. Vor ataca mai multe cooperative și societăți de exploatare forestieră, fără să facă vreodată uz de violență contra muncitorilor sau cadrelor și încercând să micșoreze consecințele pentru aceștia din urmă. După trei ani de rezistență în fruntea unui grup format din zece persoane, Teodor va fi împușcat în 1951. Doi dintre cei trei fii ai lui vor muri în 1958, într-o șură incendiată de Securitate. Întreaga familie Șușman va avea un destin tragic, cu excepția lui Traian, singurul care va supraviețui după ani lungi de pușcărie.

Maior Nicolae Dabija - Rețeaua „Frontul Apărării Naționale, Corpul de Haiduci”

Maior Nicolae Dabija, Luptător anticomunist în Munții Apuseni.

Există încă un grup armat din regiunea Munților Apuseni, numit Frontul Apărării Naționale - Corpul de Haiduci, pe care istoricii îl consideră drept important. Acest grup era condus de un fost ofițer al armatei regale, care participase la războiul împotriva URSS pe Frontul de Est, Maiorul Nicolae Dabija, și va ataca biroul perceptorului din Teiuș, înarmat cu carabine și pistoale. Autoritățile române vor descoperi refugiul rebelilor după ce îl vor aresta pe unul dintre ei, iar acesta le va indica locul, pe Muntele Mare. O operațiune condusă de forțele de securitate se lansează împotriva rebelilor în dimineața zilei de 4 martie 1949. Conduși de Colonelul Mihai Patriciu, securiștii vor ataca vârful unde erau ascunși rebelii. Au urmat focuri și lupte corp la corp. Vor fi trei morți și trei răniți, în rândul comuniștilor. Dabija a fost arestat pe 22 martie 1949, după ce a fost denunțat de către un sătean. Pe 28 octombrie 1949, șapte membri ai grupului, printre care și Maiorul Nicolae Dabija, vor fi executați la Sibiu.

Colonel Ion Uță

Colonel Ioan sau Ion Uță, rezistența în Banat

Inițiator al unui grup de rezistență important din Banat, Colonelul Ion Uță este unul dintre cele mai extraordinare personaje ale Rezistenței române. Unul dintre grupurile de rezistență pe care le-a fondat a fost implicat într-o adevărată bătălie contra trupelor de Securitate, la Pietrele Albe, fapt foarte rar în mișcările de rezistență din România, care erau cel mai des axate pe defensivă. Prefect al județului Severin (între cele două Războaie Mondiale), în perioada 1943-1944 căpitan în armata română, Ion (sau Ioan) Uță a fost numit Colonel, apoi trecut în rezervă odată cu epurarea armatei de către comuniști. Șef (local) în Partidul Național Țărănesc (PNȚ) cu ocazia alegerilor generale din 1946, Uță a trebuit să fugă, deoarece se știa urmărit de Securitate. Prin urmare, el se retrage în munții Țarcul și Cernei. Încă de la implicarea lui în Rezistență, va căuta să organizeze și să coordoneze între ele diferitele grupuri de rezistență românească din Banat, cu scopul de a întări și a unifica forțele existente, apoi de a organiza o revoltă populară generală în regiune. Este unul dintre rarii șefi de rețea care au dorit să creeze un schelet regional, apoi național, pentru Rezistență, printr-un plan precis și un calendar. Format exclusiv din locuitori ai satelor de munte din Severin, grupul său va include 30 de persoane - în grup se vor infiltra elemente ale Securității, iar Uță va fi omorât în 1949.

Gogu Puiu - Rețeaua „Haiducii Dobrogei”

În jurul lunii iulie 1947, la București se decide formarea unei organizații de Rezistență în Dobrogea - aceasta va începe să acționeze în 1948, sub conducerea fraților Nicolae și Dumitru Fudulea (în nordul Dobrogei) și a lui Gogu Puiu (în sudul Dobrogei). Li se va alătura Nicolae Ciolacu care va conduce mișcarea din centrul regiunii. Singurul supraviețuitor al Haiducilor din Dobrogea și care va publica în 1995 o lucrare completă despre Rezistența din această regiune.

Gogu Puiu, Luptător anticomunist în Dobrogea.

Grupul a fost numit Haiducii Dobrogei. Legionar macedo-român, întors din Germania împreună cu alți câțiva camarazi, Gogu Puiu a organizat și a structurat Rezistența, sprijinindu-se în fiecare localitate pe micile grupuri de rezistenți care acționau independent, fiecare având propriul șef. Coordonarea va fi realizată printr-un grup de comandă ce va comunica printr-un sistem eficient de curieri. Între 1947 și 1956, Dobrogea a fost un centru de rezistență extrem de activ, în care au fost implicate numeroase familii, dintre care multe au devenit victime ale represiunii comuniste. Aproape toți combatanți vor fi uciși de Securitate, sau vor muri ca urmare a torturilor. Supraviețuitorii vor fi trimiși în coloniile de muncă silnică de la Canalul Dunăre-Marea Neagră, adevărate colonii de exterminare prin epuizare, în care regimul comunist trimitea opozanții pe care nu dorea să îi mai vadă revenind în societate.

Există mai multe dosare „Gogu Puiu” la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) în 2017, dar elementele accesibile nu conțin informații precise și detaliate în ceea ce privește activitățile sale ca rezistent. Informațiile liber accesibile pe acest subiect sunt parțiale, uneori contradictorii și se limitează la câteva rapoarte ale jandarmeriei sau note ale poliției acoperind activitatea acestui șef de cuib legionar în anii 1934-1940. După puținele elemente care pot fi consultate, se pare că sunt două dosare produse de Securitate, unul din 5 volume despre Gogu Puiu și altul din 2 volume despre Olimpia, însoțitorul său. Cu toate acestea, ambele fișiere sunt încă clasificate ca secrete și, prin urmare, inaccesibile, ceea ce limitează munca istoricilor.

Este urmărit și supravegheat încă de la înscrierea sa în Mișcarea Legionară din anul 1934 și este considerat de către Securitate drept un “terorist” și un “fascist”. Informații fragmentate privind activitățile sale de rezistent sunt foarte limitate. Totuși, este aproape sigur că Gogu Puiu a intrat în contact cu serviciile secrete franceze și americane la Viena, în 1945-1947, apoi, probabil, a fost format în vederea luptelor clandestine și a celor de gherilă. Carismatic, Puiu va lăsa după el impresia unui luptător curajos, hotărât, superior, asemeni haiducilor din secolele trecute. În iulie 1949, va alege să se sinucidă, explodând grenada pe care o avea tot timpul la el, în loc să cadă în mâinile comuniștilor.

Obiectivul Rezistenței din Dobrogea era să pregătească România pentru eventualitatea unui război între Occident și URSS. În acest context, Gogu Puiu ar fi putut fi un agent de legătură și cel care trebuia să pregătească terenul pentru sosirea americanilor.

Ion Gavrilă Ogoranu - Rețeaua „Carpatin Făgărășan”

Ion Gavrilă Ogoranu, rețea Carpatin Făgărășan, Munții Făgăraș (versantul de nord).

Ca urmare a arestărilor masive din 1947, care afectează în mod special sute de studenți, militari și legionari din regiunea Făgăraș, toți cei care au scăpat cu viață au format grupul Carpatin Făgărășan. Longevitatea grupului - 9 ani - se explică prin organizarea sa de tip militar și prin tactica utilizată. Nu exista o centralizare geografică sau un cartier general, zona de intervenție era foarte largă, mobilitatea sporită, totul era făcut în așa fel încât să surprindă inamicul și să facă cercetările cât mai dificile. Folosind tactici de gherilă și despărțindu-se în mod regulat în grupuri mici, pentru a-și crește șansele de supraviețuire, Grupul Carpatin de Rezistență Națională Armată este cunoscut în special datorită supraviețuirii șefului său, Ion Gavrilă Ogoranu, care aduc numeroase detalii cu privire la supraviețuirea partizanilor în munți, în condiții extrem de dificile. Legionar și credincios fervent, Ion Gavrilă Ogoranu a marcat spiritele și a servit chiar ca sursă de inspirație pentru un film românesc ce povestește viața de zi cu zi a unui grup de tineri rezistenți anticomuniști. Dintre cei douăzeci de tineri care vor alege să își sacrifice tinerețea și viața socială pentru a lupta pentru libertate, doar doi vor supraviețui în fața Securității. Majoritatea vor fi împușcați în timpul ciocnirilor cu Securitatea, sau vor fi trădați de apropiați ori de agenți infiltrați.

Locotenent Toma Arnăuțoiu, grupul „Haiducii Muscelului”, Munții Făgăraș (versantul de sud).

Toma Arnăuțoiu - Rețeaua „Haiducii Muscelului”

Longevitatea este prima caracteristică a grupului de rezistenți fondat și condus de locotenentul Toma Arnăuțoiu. Haiducii Muscelului și-au dat 10 ani din viață pentru lupta împotriva comunismului. Mulți săteni și în special femei curajoase i-au susținut în tot acest timp și, dacă au fost prinși, au avut aceeași soartă cu ei. Majoritatea rezistenților au fost executați sumar, ceilalți au fost aruncați în pușcărie pentru mulți ani, în condiții inumane, și, de multe ori, nu au supraviețuit. Elisabeta Rizea a scăpat de acest destin, în ciuda torturii și a persecuției, și a devenit un simbol viu, apoi o icoană a Rezistenței românești. Durata acestei lupte a lăsat numeroase urme în arhivele Securității, permițând astfel istoricilor să facă multiple studii și analize. Conform informațiilor pe care le găsim aproape sistematic în rapoartele și mărturiile disponibile despre rețelele de rezistență, această rețea a fost nimicită de Securitate din cauza corupției membrilor săi, a trădărilor și a infiltrărilor agenților externi.

Victor Lupșa - Rețeaua „Vlad Țepeș II”

Personaj controversat al Rezistenței din regiunea Vrancea, Victor Lupșa era pentru unii un șef respectat și dinamic, un colonel format în Iugoslavia, pentru alții un mincinos care nu avea decât studii primare, fusese reformat din cauză că avea un picior mai scurt, iar pentru o a treia categorie un spion în solda Securității și un trădător. Informațiile accesibile și disponibile în 2017 nu ne permit să tragem o concluzie clară și nici măcar să știm în ce condiții a fost arestat în 1955, apoi executat în 1956. Totuși, se pare că era vorba despre un personaj ciudat, care folosea minciuni și exagerări pentru a-i convinge pe țărani să se revolte. Va povesti tuturor că are susținerea lui Tito și a americanilor și că aceștia din urmă vor aduce arme și materiale. Începând din vara 1948, Victor Lupșa și Gheorghe Corneliu („Szarvas”) au înființat organizația Vlad Țepeș II cu preponderența în județul Vrancea. Obiectivul lor era să ridice la luptă populația din zonele muntoase.

Victor Lupșa.

În 1948, Lupșa redactează un manifest anticomunist semnat cu propriul său nume și ștampilat cu o cruce creștină înconjurată de mențiunea Vlad Țepeș II. Mai apoi distribuie acest manifest șefilor de grupuri din diferitele sate în care își lansase mișcarea. Mesajul și referința la un mare domnitor român cunoscut pentru onestitate și dreptate, dar și pentru lupta neobosită împotriva hoților și a invadatorilor turci pare să-i fi sedus pe oamenii simpli și să fi ușurat fondarea acestei mișcări. Dar particularitățile locale au favorizat și ele aderarea la acest apel: mentalitatea regională foarte independentă (cultura secretului, dar și întâlnirile clandestine în păduri erau practicate de secole), o regiune izolată și înapoiată, căi de acces puține, drumuri foarte proaste sau chiar inexistente. Asemeni multor altor români, Lupșa credea în venirea iminentă a americanilor pentru a elibera teritoriul de comuniști și se purta în consecință. Astfel, a pus la punct noduri de rezistență și a pregătit structuri care să permită o revoltă masivă. Tipul lui de organizare era militar, incluzând paznici și semne de recunoaștere vizibile. Victor Lupșa va intra în contact cu mai multe grupuri civile sau religioase și va încerca, dar fără succes, să trimită un plic la legația americană. Securitatea pornise deja în căutarea lui, prin urmare, în februarie sau martie 1950, Lupșa se va ascunde în munți, împreună cu Gheorghe Corneliu.

Episodul numit chermeză a aruncat o umbră asupra intențiilor reale ale lui Victor Lupșa. În noaptea dintre 23 și 24 iulie 1950, apare un zvon conform căruia urma să fie dat semnalul pentru începerea revoltei. 19 sate așteaptă în van acest semnal, care trebuia să fie însoțit de arme, alimente și echipamente, ce urmau să fie parașutate. O singură comună va trece la acțiune: Bârsești. Un grup de țărani înarmați va reuși să îi oprească pe milițieni și pe activiștii comuniști. Dându-și seama de alerta falsă (din cauza inerției tuturor celorlalte sate), răsculații se vor refugia în pădure. Majoritatea vor fi prinși de Securitate, judecați și închiși. În septembrie 1950, în Munții Vrancei se ascundeau peste 100 de partizani. Gheorghe Corneliu se va sinucide în 1951, pentru a scăpa de următorii comuniști, iar Lupșa se va ascunde în pădurile din Munții Zagon, de unde se și trăgea. După mai mulți ani de urmărire și fugă, pe 27 noiembrie 1955, Lupșa s-a predat autorităților din Câmpulung Muscel, declarând că nu dorește să facă recurs la sentința din iunie 1951, de condamnare la moarte în contumacie. Va fi executat la penitenciarul din Iași, pe 3 decembrie 1956.

Dincolo de zona de umbră care planează asupra personajului Victor Lupșa, mișcarea Vlad Țepeș II rămâne, de departe, cea mai importantă dintre toate mișcările de rezistență din țară. Mii de țărani vor fi arestați și trimiși în pușcărie ca urmare a celei mai mari operațiuni represive lansate vreodată de Securitate, între iulie și octombrie 1950.

Harta României care arată principalele puncte de rezistență armată cu puncte roșii.

• - Portrete ale rezistenților români -
• 
  Iosif Capotă, Apuseni.
• 
  Alexandru Dejeu, Apuseni.
• 
  Lucreția Jurj, grupul Teodor Șușman, Apuseni.
• 
  Dumitru Isfănut (în dreapta fotografiei), Banat.
• 
  Căpitan Leonida Bodiu, Bistrița-Năsăud - Munții Rodnei.
• 
  Părintele Ioan Valeanu, preot greco-catolic, grupul Căpitanului Leonida Bodiu, Bistrița-Năsăud - Munții Rodnei.
• 
  Dumitru Toader, Bistrița-Năsăud - Munții Rodnei.
• 
  Sergent major de jandarmerie Gavril Vatamaniuc, Bucovina.
• 
  Vasile Motrescu, Bucovina.
• 
  Vladimir Macoveiciuc, Bucovina.
• 
  Locotenent-Colonel Gheorghe Arsenescu, Munții Făgăraș (sud).
• 
  Ana Simion, rețeaua Haiducii Muscelului, Munții Făgăraș (sud).
• 
  Maria Andreescu (soție de preot ortodox), Munții Făgăraș (sud).
• 
  Maria Plop (soția lui Toma Arnăuțoiu), Munții Făgăraș (sud).
• 
  Părintele Ioan Constantinescu, preot ortodox, grupul Haiducii Muscelului, Munții Făgăraș (sud).
• 
  Căpitan Grigore Brâncuși, Gorj.
• 
  Nicolae Pop, Maramureș.
• 
  Gheorghe Pașca, Maramureș.
• 
  Aristina Pop, rețeaua Nicolae Pop (tatăl ei), Maramureș.
• 
  Gavrilă Mihali-Ștrifundă, Maramureș
• 
  Ică Tănase, legionar parașutat în România în 1953.
• 
  Ion Golea, legionar parașutat în România în 1953.
• 
  Ion Samoilă, legionar parașutat în România în 1953.
• 
  Ion Tolan, legionar parașutat în România în 1953.

Cele mai importante rețele de rezistență

Principalele rețele de rezistență de pe teritoriul României

Regiune	Zona de activitate	Numele Grupului	Șeful Grupului (Principalii membri)	Periodă
Ardealul
	Apuseni	Teodor Șușman	Teodor Șușman (Toader-Teodor junior, Avisalon și Traian Șușman, Nuțu Bortoș, Gheorghe Mihuț, Ion Ciota, Roman Oneț, Mihai Jurj)	1948-1958
		Partizanii Regelui Mihai - Armata Secretă	Căpitan Alexandru Suciu (Preot Gheorghe Mureșan, Lazăr Bondor, Ionel Manu)	1948-1950
		Capotă-Dejeu	Dr. Iosif Capotă și Dr. Alexandru Dejeu	1947-1957
		Frontul Apărării Naționale – Corpul de Haiduci	Maior Nicolae Dabija (Frații Traian și Alexandru Macavei, Sandu Maxim, Sandu Maxim, Cornel Pascu, Iosif Clamba, Ioan Scridon, Titus Onea, Alexandra Pop, Augustin Rațiu, Gheorghe Oprița, Ioan Cigmăianu, Victor Vandor, Viorica Buțuțui)	1948-1949
		Organizația Cruce și Spadă	Gheorghe Gheorghiu Mărășești (Gavrilă Fortu, Aurel Potra, Alexandru Covaci, Traian Mereuț, Nicolae Negoiță, Mircea Oprescu, Nicu Boiangiu, Nicolae Pituru, Aurel Ciurcel, Ionel Iordan, Traian Pașca, Ion Torcea)
		Leon Șușman	Leon Șușman (Simion Roșa, Gheorghe Șușman, Vasile Crișan, Ilie Vlad, Teodor Trânca, Vasile Răfăilă, Andrei Bicuț)	1948-1957
		Ștefan Popa	Ștefan Popa (Ioan Robu, Bratu, Nicolae Suciu, Petre Mărgineanu, Silvestru Bolfa, Nicodim Lazăr, Sandu Maxim)	1948-1949
		Sandu (Alexandru) Maxim	Sandu (Alexandru) Maxim (Cornel Pascu, preotul greco-catolic Nicolae Suciu, Petre sau Petru Mărgineanu, Florian Picoș, Mihai Florinc)
		Frații Spaniol	Aron și Vasile Spaniol (Mulea Gavrilă, Popa Romul)	1948-1950
		Maior Emil Oniga	Maior Emil Oniga	1948-1949
		Cornel Deac - Nicolae Moldovan	Cornel Deac (Nicolae Moldovan, Ioan Mărgineanu, Miclea Ilie junior, Miclea Ilie senior)	1949-1953
		Că­pi­ta­nul Diamandi Ionescu	Căpitanul aviator Diamandi Ionescu (Iosif Codoreanu, Simion Gălbează, Victor Marc, Ioan Mârzan, Gheorghe Spulbatu, Victor Lădar, Vasile Marc, Doctor Remus, Simion Grozav, Vasie Vătcă, Constantin Vătcă, Filon Metodie Cirebea, Filip Grozav, Gavril Herculea, Ioan Vlad, Iosif Giurgiu, Ștefan Vătcă, Nicodim Cirebea, Augustin Țolea, Iona Ciulea, Ioan Cidrea, Vasile Iancu, Laurențiu Pop junior, Victor Puiu, Gligor Cidrea, Ioan Stoica)	1949-1950
	Bistrița-Năsăud	Haiducii lui Avram Iancu - Divizia Sumanele Negre	Căpitan Gavrilă Olteanu (Locotenenții Dumitru Șteanță și Nicolae Paleacu)	1946
	Bistrița-Năsăud – Munții Rodna	Liga Națională Creștină sau Garda Albă	Căpitan Leonida Bodiu (Ioan Burdeț, Dumitru Toader)	1948-1949
	Brașov
	Crișana și Arad	Valer Șirianu	Valer Șirianu (General Baloșiu, colonel Rădulescu, dr. Boieriu, preot Tiberiu Dârlea, sub-ofițer Ion Ardelean, Sabin I.)	1948
		Gligor Cantemir	Gligor Cantemir (Ioan Faur din Baltele, Pavel Bacoș din Valea Mare, Hagea Iulian zis Leanu, Dărău Igna din Cil, Ioan Lazăr din Roșia, Ioan Jurcuța, Iulian Hagea, Ioan Lulușa, Pavel Dobre, Pavel Lulușa, Ioan Lupei)	1947-1952
		Mișcarea Națională de Eliberare	Ioan Blăgăilă (Ioan Grosolina)	1949-1952
		Adrian Mihuț	Adrian Mihuț (Gheorghe Poenaru, Pavel Suciu, Moise Sârb, Constantin Buțiu, Pavel Bonța, Gheorghe Maniu, Gheorghe Deheleanu, Simion Văcean, Teodor Ardelean, Virgil Căpitan, Ioan Stoica, Pavel Ignișca, Părintele Ioan Crișan, Aurelia Crișan, Ioan Balaj, Gheorghe Momac, Iacob Opreț)	1948-1956
	Munții Făgăraș (Nord)	Carpatin Făgărășan	Ion Gavrilă Ogoranu (Ion Ilioiu, Remus Sofonea, Gheorghe Arsu, Virgil Radeș, Gheorghe Șovăială, Ion Chiujdea, Ion Novac, Ion Mogoș, lon-Victor Pica, Nicolae Mazilu, Petre Novac, Jean Pop, Laurian Hașu, Andrei Hașu, Cornel Cîlțea, Marcel Cornea, Gelu Novac, Gheorghe Hașu, Mihai Malgan, Gheorghe Ramba, Dumitru-Bambu Moldovan, Vasile Moldovan, Ion Bărcuț, Toma Pîrîu zis Porîmbu)	1948-1956 / 1976
	Munții Făgăraș (Sud)	Haiducii Muscelului sau Gruparea Nucșoara	Toma Arnăuțoiu și Locotenent-Colonel Gheorghe Arsenescu (Petre Arnăuțoiu, Titu Jubleanu, Ion Chircă, Elisabeta Rizea, Constantin-Tică Jubleanu, Maria Jubleanu, Benone Milea, Virgil Marinescu, Ion Marinescu, Alexandru Marinescu, Gheorghe Mămăligă, Maria Plop, Cornel Drăgoi, Părintele Ion Drăgoi, Nicolae Ciolan, Mihai Gheorghe, Ion Pățitu, Nicolae Pățitu, Ion Săndoiu, Nicolae Adămoiu)	1948-1958
		Apostol	Dumitru Apostol (Ștefan Ghelmeci, Gheorghe Ștefănescu, Părinte Nicolae Donescu, Ghe. Dorobanțu, Grigore Dumitrașcu)	1948-1949
	Hunedoara	Liga Partizanilor Români din Hațeg	Lazăr Caragea (Petru Vitan, Iosif Nandra, Costa Ion Catănă, Costa Adam Bălaj, Costa Ion Daru, Costa Ion Daru junior)	1948-1952
	Maramureș	Grupuri de preoți uniați (în diferite grupuri de rezistență)	(preoții greco-catolici Vasile Chindris și Vasile Hotico, călugarița greco-catolică Pelagia Iusco, preoții greco-catolici Ioan Dunca Joldea și Gheorghe Mureșan, preot greco-catolic și călugăr Miclea, preot greco-catolic Eusebiu Cutcan, călugărul greco-catolic Andrei Biriș, preoții greco-catolici Vasile Gherman și Emil Riti)	1948-1967
		Gavrilă Mihali-Ștrifundă	Gavrilă Mihali-Ștrifundă	1945-1949
		Vasile Popșa	Vasile Popșa (Ion Popșa, Mihai Sofron, Ioan Rusu, Ioan Hotea zis Hricu, Ștefan Țând, Gavrilă I. Iusco, Gavrilă G. Iusco, Ioan Dunca, preoții greco-catolici: Ioan Dunca Joldea, Alexandru Chindriș și Vasile Iusco, călugărul Pelagia Iusco, Maria Sas)	1948-1949
		Grupul Dragomirești	Ion Popșa și Ion Ilban (Frații Gheorghe, Dumitru Pașca, Ilie Zubașcu)	1949-1956
		Vasile Dunca	Vasile Dunca (Părăscău, Șerban Vasile-Simion, frații Gherman, Ion Frunză, frații Șandordin Budești, Ion Andreiea, Vasile Tomoioagă, Gheorghe Dunca)	1948
		Nicolae Pop	Nicolae Pop (Achim și Aristina Pop, Preot greco-catolic Atanasie Oniga, Vasile Pașca, Vasile Hotea, Ioan Mâț, Ilieș Dunca, Gavrilă Dunca, Ioan Hotico, Dumitru Hotico, Vasile Chindriș, Ștefan Chindriș, Dumitru Chindriș, Mircea Dobre, Ioan Rusu, Vasile Tivadar, Vasile Blaga)	1949-1953
		Gheorghe Pașca	Gheorghe Pașca (Ioana Vlad)	1946-1956
	Sibiu	Grupul Fetea (Pădurile Fetea - Noul Săsesc)	Ionel Golea (Ion Golea, Ștefan Popa, Axente Păcurariu, Ion Samoilă, Vasile Vlad, Șerban Secu, Ion Cristea, Bubu Pintea, dr. Teofil Mija, ing. Aurel Ursu)	1944-1948
	Banatul românesc	Colonel Ion Uță	Colonel Ion Uță (Mircea Vlădescu, Dumitru Mutașcu, Dumitru Ișfănuț, Duicu și Gheorghe Cristescu, Ilie Cristescu, Nicolae Ciurică)	1947-1949
		Organizația Națională Creștină de Luptă Împotriva Comunismului	Arcadie Goian (Teodor Vasile, Sever Micula, Emil Casapu, Elena Botez, Gelu Fătăceanu, Mihai Ceclan, Ion Hudiță, Ștefan Oanca, Alexandrina Pretescu)	1948-1949
		Grupul de la Teregova	Notarul Gheorghe Ionescu (Spiru Blănaru, Comandor Petre (sau Petru) Domășneanu, Pavel Stoichescu, Ion Stoichescu, Moise Anculia, Petru Berzescu, Ion Berzescu, Iacob Cimpoca, Tudor Rușeț, Petru Anculia, Iovan Berzescu, Gheorghe Ivănici, Ilie Ghimboașă, Ianăș Grozăvescu, Gheorghe Smultea, Horea Smultea, Romulus Marițescu, Nicolae Ghimboașă, Iancu Ghimboașă, Martin Copăceanu, Gavrilă Stoichescu, Nicolae Ciurică, Romulus Anculia)
		Aurel Vernichescu și avocatul Ioan Târziu	Aurel Vernichescu și avocatul Ioan Târziu (Constantin Jumanca, Miron Ivănescu, Sebastian Crăsnaru, Ion Jumanca, Gheorghe Cristea, Victor C. Bisericosul)	1947-1949
		Petre (sau Petru) Ambruș	Petre (ou Petru) Ambruș	1948-1950
		Dumitru Ișfănuț (zis „Sfârloagă”)	Dumitru Ișfănuț și Dumitru Mutașcu (Nistor Duicu, Ioan Caraibot, Victor Curescu, Gheorghe Serengău, Maria Vlădescu, Nicolae Ciurică, Iancu Baderca)	1949-1954
		Nicolae Doran	Nicolae Doran (Nicolae Popovici, Ilie Dancea, Nicolae Caragea, Nicolae Gîru, Avram Gîru, Pavel Cotârlă, Vasile Martin, Vasile Măran, Pavel Brânzei, Maxim Pârcea, Vichente Dancea, Pavel Andrei, Cornel Lazăr, Nicolae Zarcula, Nicolae Irimia, Adam Măran, Nicolae Murgu, Gheorghe Stoia, Ștefan Luca, Valeriu Lazăr, Ion Andrei, Constantin Coniac, Luca Damaschin, Ioan Botișan, Paul Cojan, Dica Paul Botoș, Strein Olaru, Octavian Botoș, Puiu Roșu, Ion Chirilă și Nicolae Pența)	1948-1950
		Dr Liviu Vuc	Dr Liviu Vuc (Iosif Hlobil, Virgil Atnagea, Anton Atnagea, Ștefan Drăgan, Ioan Beg)	1948-1952
Moldova	Bacău	„Uturea” sau Gheorghe Ungurașu.	Gheorghe Ungurașu (Petru C. Baciu, Vasile Ungurașu, Eugen Berza, Petre Dascălu, Gioga Parizian, Mircea Motei Neculai Ungurașu)	1947-1948
	Bârlad	Constantin Dan	Constantin Dan (Nicolae Borca, Costin Rusu)	1958
	Suceava (Bucovina)	Constantin Cenușă	Constantin Cenușă (Vasile Motrescu)	1948-1951
		Vasile Motrescu	Vasile Motrescu	1948-1958
		Gheorghe Munteanu	Gheorghe Munteanu (Sorin Mărgineanu, Colonel Vasile Cârlan, Virgil Cârlan, Gavril Poleacu, Costin Polec)	1948-1950
		Grigore Sandu	Grigore Sandu (Dumitru Crăciun, Jenică Arnăutu, Grigorie Chelsoi)	1949
		Vasile Cămăruță	Vasile Cămăruță	1949-1950
		Gavril Vatamaniuc	Gavril Vatamaniuc (Ion Vatamaniuc, Mereuță Dumitru Constantin, Ion Chiraș și Gheorghe Chiraș, Vasile Motrescu, Vasile Marciuc)	1948-1955
		Vladimir Macoveiciuc	Vladimir Macoveiciuc (Silvestru Macoveiciuc, Sava Onica, Florea Arcade, Anghel Coroamă, Dumitru Bădiliță, Vasile Onica, Simion Tudose, Gheorghe Cârdei)	1944-1946
		Silvestru Hazmei sau Harsmei	Silvestru Hazmei sau Harsmei (Vasile Cujmir, Vasile Sved, Pavel Tiron, Alexandru Țurcanu, Ioan Motrescu, Alexandru Cosovan, Nicolae Preziuc, Gheorghe Horobeț)
		Gărzile lui Decebal	Filaret Gămălău, Sublocotenentul Jenică Arnăutu (Radu Cacina, Strătescu, doctor Vasilache, Aurel Botnariuc, Gheorghe Petrescu, Nicolae Chelsoiu)	1944-1949
	Vrancea	Grupul Paragină (sau Vrancea)	Frații Ion și Cristea Paragină (Gheorghe Mălăcescu, Vasile Sava, Ilie Nistor, Nicolae Ambrozie, Mihai Timaru, Aristide Zdru, Gheorghe Ungureanu, Teodosie Filimon, Evghenie Hulea)	1948-1953
		Gheorghe Militaru (Dumitrești - Vrancea).	Gheorghe Militaru (Colonel Ioan Strâmbei, Victor Isofăchescu, Ionel Militaru, Grigore Cucu, Constantin Cucu, Ioan Cucu)	1948-1950
		Mâna Albă	Căpitan de aviație Mândrișteanu (Mihai Bragă, Ghiță Bragă, Constantin Bârdan, Gheorghe Sandu, Vasile Călărețu, Constantin Grecea, adjutantul aviator Sandu din Sascut)	1951
		Organizația Vlad Țepeș II (Vrancea)	Victor Lupșa (Anton Macovei, Gheorghe Cornelia, Ion Caloianu, Dumitru T. Boștiog, Costică T. Danțiș, Simion Baraghina, Teodor Bușilă, frații Nicolae și Maftei Dănilă, Pantazică (?), Costică și Gheorghe Pintilie, Luca Bratu, Oprea Roșca, Pompiliu Manoliu, familia Bercuci, Ion Bratu (tată), Ion Bratu (fiu), Ion Bunghez, Gheorghe Bălan (tată), Gheorghiță Bălan (fiu), frații Ion și Gheorghe Brânzaru, Dumitru Rusu, preotul Manole Arghir, Vasile Maftei, Constantin Manoliu, Vasile Matei, Dumitru Botez, Ion Neagu, Victor Isofăchescu, Ionel Militaru, Dinu Bentea, Părinte Sebastian Popescu, locotenent-colonelul deblocat Ion Strâmbei, Dumitru Marola, Constantin Gabrieleanu)	1948-1950
Oltenia	Craiova	Mișcarea Națională de Rezistență - General Ion Carlaonț	Ion Carlaonț (colonelul Cărăușu, maiorul Lucian Dimitriu, Constantin Grădinaru, Remus Radina, Tiberiu Țolescu, Ștefan Hălălău, Radu Ciuceanu)	1946-1948
	Gorj	Căpitan Grigore Brâncuși	Căpitan Grigore Brâncuși (Locotenent-colonel Micandru Ionescu Vintilă, Ion Rădoi, Alexandru Stoichițescu, Constantin Tabacu, Gheorghe Martin, Gheorghe Dineu, Constanța Tabacu și Polina Sîrbulescu)	1949-1951
	Vâlcea	Partizanii de la Arnota	Ghiță Piele și Ion Oprițescu (Mihai Moronescu, Ion Costin, Temistocle Tomescu, Ștefan Teodorescu, Ion Constantin, Gabriel Bălănescu, Mircea Măzărean, Mișu Ocneriu, Constantin Văduva, Nicolae I. Constantin, Ioan Pavel zis Bostan, Gheorghe Popescu, Gheorghe Ionescu zis Brusture, Gheorghe Șitoianu, Peiciu Oprea, Ion Marinovici, Gheorghe Popescu, Constantin Ciorgan, Aristide Ionescu, Nicolae Păunescu, Ioan Chițoiu, Emil Sanfrancisco, Ioan Teodorescu, Ionescu Gheorghe (student), Banu Petre, Ghiță Băncescu Starovici (student anul II la Arhitectură), Nicolae Ștefan (electrician), Adrian Mohora (student anul IV), Gheorghe Huțanu (muncitor la Atelierele C.F.R. din Pașcani), Nicolae Anghel (zidar din Râmnicu-Vâlcea), Ionescu Gheorghe, Văduva Constantin, Șitoianu Gheorghe, Pavel Ion, Nicolae Constantin, Ion Oprițescu, Ștefan Cetățeanu, Gheorghe Popescu, Nicolae Tărășescu, Ion Cetățeanu, Mircea Măzăreanu, Ion Martin)	1948-1949
Dobrogea
	Dobrogea	Haiducii Dobrogei	Gogu Puiu, responsabil pentru zona de sud și responsabil pentru întreaga regiune (Nicolae și Dumitru Fudulea, responsabil pentru zona de nord, Nicolae Ciolacu, responsabil pentru zona centrală, frații Croitoru, Nicolae Ciolacu, Niculae Trocan, Gheorghe Garofil, Stere Piștalu, Gogu Minai, Gheorghe Moceanu, Gheorghe Manafu, lancu Zoricu, lancu Pirnea, profesor Florian, Iancu Ghiuvea, Iancu Beca, Cioșca, Stila Timu, Constantin Ghiță, Nicolae Conic, Gheorghe Grasu, Stere Grasu, Adam Ciungu, Stere Niculescu, Stere Hapa, Nicolae Hașoti, Iancu Cușu, Gheorghe Filiu, preot Mihăilescu, Nicolae Cocoș, Vasile Baciu, Gheorghe Dinu zis Donica, Niculae Jipa, Gica Perifan, Gheorghe Cresu, Gheorghe Gulea, Stila Timu, Plutonier Cenuse, Stere Stercu, Avganti, Nicu Marin, Toma Vasile, Gheorghe Arau, Ion Cotan, Stere Alexe)	1947-1952
Basarabia (RSSM)	Ungheni	Armata Neagră	Teodor Coșcodan, Ion Ganea, Vasile Plașca, Simion Alexa, Gavril Bodiu, Gheorghe Bogatu, Ion Coșcodan, Hariton Ciolpan, Pavel Cațer, Mihail Jardan, Grigore Iovu, Grigore Herța, Maria Buruiană	1949-1950
	Bălți	Sabia Dreptății	Ion Moraru, Eugen Guțu, Mihail Gheorghelaș, Pavel Istrati, Vasile Oleinic, Alexandru Bobeică, Petru Lungu, Vasile Țurcanu, Chiril Morărescu, David Leahu	1947-1950
		Uniunea Democratică a Libertății	Anatol Miliutin, Nicolai Postol, Boris Novac, Vasile Barbovschi, Vasile Hriplivâi, Piotr Kapusta, Simion Untu, Alexei Coval, Sava Lopatinski, Kondrat Boris, Maxim Hrapcenkov, Artiom Borisov, Porfirii Silivestrov, Ivan Kovaliov, Akim Borisov, Ivan Eșan, Alexandr Korceak, Grigori Pelevaniuc, Mihail Doneț, Dumitru Pădureț, Alexandru Gonța, Djupo Golentunder, Nicolai Usatâi	1951-1952
	Soroca	Arcașii lui Ștefan	Vasile Bătrânac, (frații ?) Ion și Maxim Brumă, Pricopie Trofim, Vasile Cvasniuc, Vasile Băleanu, Mihail Ursachi, Teodor Colesnic, Vasile Cibotaru, Victor Solovei, Nicolae Prăjină, Teodosie Guzun, Anton Romașcan, Nichita Brumă	1945-1947

Instituții publice legate de memorie

• Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) - Instituție de stat, al cărei președinte este numit de către guvernul român.

• Centrul de Studii asupra Comunismului și Postcomunismului - Această instituție depinde simultan de IICCMER și de Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

• Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S.) - C.N.S.A.S este o instituție de stat al cărei președinte este numit de către guvernul român. instituție de stat al cărei președinte este numit de guvernul României. Membrii Colegiului (de conducere) sunt propuși de diferitele puteri și numiți de Parlament. Printre acestea se numără un reprezentant al societății civile, propus de Președintele României; un reprezentant al societății civile, propus de prim-ministru; și nouă membri, la propunerea grupurilor parlamentare, conform configurației politice a celor două Camere. Pe baza unui raport comun, întocmit de comisiile juridice ale Camerei, deputații și Senatul reuniți în ședință comună numesc membrii Colegiului pentru o perioadă de 6 ani.

• Arhivele Naționale ale României - Arhivele Naționale este o instituție de stat, al cărei președinte este numit de către guvernul român.

• Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) - Entitate a Academiei Române.

Organizații neguvernamentale și inițiative private privind rezistența sau memoria

• Asociația foștilor deținuți politici din România - Fondată în ianuarie 1990, Asociația Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR) apără memoria represiunii comuniste și conservă mărturiile orale ale membrilor săi. De asemenea, asociația se luptă pentru recunoașterea amplorii persecuției comuniste și pentru condamnarea crimelor și abuzurilor regimului comunist.

• ro fr en de Fundația Academia Civică administrează Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Muzeul Sighet, precum și Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului (CIEC) din București, dedicat memoriei victimelor comunismului și Rezistenței românești. Pagina principală a site-ului descrie obiectivele fundației:

  „Cea mai mare victorie a comunismului – o victorie relevată dramatic abia după 1989 – a fost crearea omului fără memorie, a omului nou cu creierul spălat, care nu trebuie să-și amintească nici ce a fost, nici ce a avut, nici ce a făcut înainte de comunism. Realizarea Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței este o formă de contracarare a acestei victorii, un mijloc de resuscitare a memoriei colective. Format din Muzeul de la Sighet și din Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului, cu sediul în București, precum și organizator al Școlii de Vară, Memorialul este o instituție a Memoriei, unică în felul ei prin faptul că este în același timp institut de cercetare, de muzeografie și de învățământ”

• Fundația Culturală Memoria - Creată imediat după Revoluția din 1989 de către fondatorul ei, Banu Rădulescu, scriitor și fost deținut politic. Ea vizează să aducă la cunoștința publicului crimele și abuzurile comunismului. Fundația editează pe hârtie și pe internet memoriile din închisoare și deportări precum și memoriile rezistenților. Revista Memoria - Revista gândirii arestate are drept misiune denunțarea comunismului. Ea este dedicată mărturiilor foștilor deținuți politici, fiind editată de către fundație sub egida Uniunii Scriitorilor din România. Primul număr al revistei Memoria - Revista gândirii arestate a fost editat în 1990.

• Procesul comunismului, contrarevoluției și tranziției criminale - Site care adună mărturii, cărți și fotografii pentru pregătirea unui Proces al Comunismului în România. Această inițiativă a Cicerone Ionițoiu de a promova unui proces al comunismului a permis depunerea unei cereri la CEDO, în 2013, pentru recunoașterea caracterului criminal al acestui regim.

• Memoria.ro - Bibliotecă digitală de interviuri, memorii, studii și istorii orale, precum și de cărți și imagini din istoria recentă a României - Memoria.ro.

• (CICCR) Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului - Este vorba despre o instituție privată (ONG), independentă de statul român. CICCR este un proiect susținut de către fr:Fondation Konrad-Adenauer și dezvoltat în cadrul Asociației pentru Memoria Victimelor Comunismului - Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului. Centrul pare să fie inactiv din 2013.

• Memoria Rezistenței - Mémoire de la résistance par d'anciens détenus politiques roumains (association "Cei 40 de Mucenici").

• Seria de documentare Memorialul Durerii, o serie de 250 de documentare realizate de Lucia Hossu Longin despre luptătorii din rezistență care au supraviețuit dictaturii comuniste. Acesta conține numeroase rapoarte, mărturii și interviuri cu opozanți sau luptători al rezistenței torturați și închiși de Securitate, dar și cu torționari comuniști, securiști și directori de închisori: Memorialul Durerii / O istorie care nu se învață la școală. Majoritatea documentarelor (peste 250) sunt disponibile pe internet: Documentaires Memorial Durerii sur internet. Primele 120 de numere au devenit un veritabil monument al istoriei și au fost cumpărate de Congresul SUA. Acestea sunt accesibile în mod gratuit - Pagina Youtube a TVR care prezintă cele 120 de documentare istorice din seria „Memorialul Durerii”: TVR - Memorialul Durerii. O istorie care nu se invata la scoala.

• ro en Toma Arnăuțoiu 1921-1959 - Biografie, fotografii și documente despre locotenetul Toma Arnăuțoiu. Site-ul aparține creatoarei sale Ioana Raluca Voicu-Arnăuțoiu.

• Eroine Nucșoara - Site-ul online Eroinele din Nucșoara, un site dedicat femeilor combatante din Rezistența anticomunistă. Site-ul aparține Ioanei Raluca Voicu-Arnăuțoiu.

• Gogu Puiu - Asociația „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei” - Asociație dedicată memoriei luptătorului anticomunist cu același nume. A fost înființată de nepoata acestuia, Elena Rădulescu. Pe lângă furnizarea de informații istorice despre luptător și grupul său, asociația este deosebit de activă prin acțiuni culturale, evenimente comemorative, lansări de carte, proiecții de filme, concerte, manifestări artistice, tabere de sport-studiu și proiecte educaționale.

• Fundatia Ion Gavrila Ogoranu - Fundația organizează diverse evenimente comemorative, expoziții și discuții ale foștilor deținuți politici în școlile secundare, precum și vizite la fortul Jilava în parteneriat cu asociația „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei”.

• ro fr en Despre demnitate - Povestea unor oameni (aproape) necunoscuți - Cartea despre demnitate - Povestea unor oameni aproape necunoscuți, de Alexandru Pătrașcu.

- O inițiativă originală în legătură cu memoria Rezistenței românești. Dedicat „celor care și-au păstrat demnitatea” în timpul terorii comuniste, site-ul are drept ambiție aducerea la cunoștința marelui public a acestei perioade. Cartea care a fost publicată este rezultatul cercetărilor și al interviurilor cu luptători anticomuniști, dar și al emoțiilor și al reacțiilor în fața lecturilor despre Rezistența românească. Mai multe pagini au fost traduse în limbile franceză și engleză. Iată spiritul acestui site așa cum este descris pe pagina Cartea despre demnitate: Ce știm despre aceste lucruri, în afară de ideile primite de-a gata? Destul de puțin. Una dintre cele mai păguboase idei este aceea că fenomenul rezistenței anticomuniste din munții României este unic în lume. De ce trebuie să ne căutăm cu încrâncenare această unicitate? La ce ne folosește? S-a dovedit deja, copilăresc de simplu, că această conceptualizare a unicității e anulată de o altă enormitate, care spune că toți luptătorii din munți erau legionari, oameni de extremă dreaptă, și nu e deloc adevărat, chiar dacă legionari au fost mulți dintre ei.

- Blogul a fost publicat sub titlul Cartea despre demnitate, Alexandru Pătrașcu, prefață de Marius Ghilezan, Editura Virtuală, București, 2012, ISBN: 978-606-93389-1-9

Bibliografie

Surse principale

Cărți

• Cicerone Ionițoiu (1993). Rezistența anticomunistă din munții României, 1946-1958 (PDF). Referință cărții (ed. 2). București: Gîndirea Românească. ISBN 973-95668-0-4. OCLC 636590060. Accesat în 20 noiembrie 2024. 
• Ion Gavrilă Ogoranu (mai 1995) [1993]. Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc. I (ed. 2). Timișoara și Baia Mare: Editura Marineasa și apoi Editura Marist. ISBN 973-95729-4-4. 
• Ion Gavrilă Ogoranu (2009) [1996]. Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc. II (ed. 2). Timișoara și Baia Mare: Editura Marineasa și apoi Editura Marist. ISBN 973-91851-1-8. 
• Ion Gavrilă Ogoranu; Lucia Baki Nicoară (2011) [1999]. Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc. III (ed. 2). Timișoara și Făgăraș: Editura Marineasa, apoi Editura Mesagerul de Făgăraș. ISBN 973-85045-8-9. 
• Ion Gavrilă Ogoranu (2004). Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc. IV. Făgăraș: Editura Mesagerul de Făgăraș. 
• Ion Gavrilă Ogoranu (2006). Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc - La pas prin Frăția de Cruce. V. Madrid: Editura Mișcării Legionare. ISBN 973-99293-2-X. 
• Ion Gavrilă Ogoranu (2006). Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc - Episcopul Ioan Suciu în față furtunii. VI. Cluj: Editura Viața Creștină. 
• Ion Gavrilă Ogoranu (2007). Brazii se frang, dar nu se indoiesc. Volumul VII: Miscarea de rezistenta din Muntii Apuseni. VII. Referință cărții. Baia Mare: Editura Marist. ISBN 973-8935-44-X. Accesat în 22 noiembrie 2024. 
• Nicolae Ciolacu (1995). Nicolae Ciolacu - Haiducii Dobrogei. Rezistența armată în Munții Babadagului, Dobrogea (PDF). Hallandale, Florida. 
• Cicerone Ionițoiu (1996) [1995]. Cartea de Aur a rezistenței românești împotriva comunismului. I și II. București: Editura Hrisovul. ISBN 973-96771-2-6. 
• Petre Baicu; Alexandru Salcă (1997). Rezistența în munți și orașul Brașov (1944-1948). Brașov: Editura Transilvania Express. ISBN 978-973-97758-8-5. Accesat în 22 iunie 2017. 
• Elena Postică (1997). Rezistenta antisovietica în Basarabia : 1944-1950. Chișinău: Intreprinderea Editorial-Poligrafica Stiinta. ISBN 9975-67-045-8. Accesat în 12 noiembrie 2024. 
• Adrian Brișcă; Radu Ciuceanu (1998). Rezistența armată din Bucovina. 1944-1950. I. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST). ISBN 973-0-00574-5. 
• Dennis Deletant (1999). Communist Terror in Romania: Gheorghiu-Dej and the Police State, 1948-1965 [Teroarea comunistă în România: Gheorghiu-Dej și statul polițienesc, 1948-1965] (în engleză). Londra: Hurst. ISBN 978-1-85065-386-8. 
• Atanasie Berzescu (1999). Lacrimi și sânge. Rezistența anticomunistă armată din munții Banatului. Timișoara: Editura Marineasa. ISBN 973-9485-31-6. Accesat în 20 noiembrie 2024. 
• Nicoară Timiș (2000). Legendarul Găvrilă Mihali Ștrifundă din Borșa. Cluj: Editura Societății Culturale Pro Maramureș Dragoș Vodă. ISBN 973-99215-9-0. 
• Mihai Timaru (2000). Destinul unui ofițer. București. ISBN 973-99605-9-6. 
• Adrian Brișcă (2000). Rezistența armată din Bucovina: 1950-1952. Colecția Documente. II. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST). ISBN 973-0-02132-5. 
• Radu Ciuceanu; Octavian Roske; Cristian Troncotă (2001). Începuturile miscarii de rezistenta în România: iunie-noiembrie 1946. II. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST). ISBN 973-85454-3-9. 
• Cezar Zugravu (2002). O istorie a rezistenței și a represiunii : 1945-1989. Iași: Tipo Moldova. 
• Doru Radosav; Almira țetea; Cornel Jurju; Valentin Orga; Florin Cioșan; Cosmin Budeancă; Universitatea Babeș-Bolyai - Institutul de Istorie Orală (2003). Rezistența anticomunistă din Apuseni. Grupurile: „Teodor Șușman”, „Capotă-Dejeu”, „Cruce și Spadă”: studii de istorie orală. Documente-Istorie-Marturii. Cluj: Editura Argonaut. ISBN 973-7710126. 
• Florica Dobre (Coord.); Florian Banu; Camelia Duică; Silviu B. Moldovan; Elis Neagoe; Liviu Țăranu; Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S) (2003). Bande, bandiți și eroi. Grupurile de rezistență și Securitatea (1948-1968). București: Editura Enciclopedică. ISBN 973-45-0436-3. Accesat în 20 noiembrie 2024. 
• Gheorghe Onișoru (coordinateur); Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S) (2003). Mișcarea armată de rezistență anticomunistă din Romania. 1944-1962. București: Editura Kullusys. ISBN 978-973-86421-1-9. 
• Denisa Bodeanu; Cosmin Budeancă (2004). Rezistența armată anticomunistă din România. Grupul „Teodor Șușman” (1948-1958). Mărturii. Cluj: Argonaut. ISBN 978-973-77104-7-5. 
• Adrian Brișcă (2004). Rezistența armată din Banat, 1945-1949 (PDF). I. Referință cărții. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST). ISBN 973-86654-2-6. Accesat în 10 decembrie 2024. 
• Constantin Hrehor (2004) [2002]. Muntele mărturisitor. Anii Rezistenței / Anii Suferinței (PDF). Colectarea mărturiei orale a lui Gavril Vatamaniuc. Referință cărții. Iași: Editura Timpul / Apologeticum. ISBN 973-612-042-2. Accesat în 20 noiembrie 2024. 
• Marian Cojoc (2004). Rezistența armată din Dobrogea, 1945-1960. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST). ISBN 973-86654-2-6. 
• Adrian Brișcă (2005). Jurnalul unui partizan: Vasile Motrescu și rezistența armată din Bucovina, 1944-1958 (PDF). Referință cărții. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST). ISBN 973-7861-05-1. Accesat în 20 noiembrie 2024. 
• Viorel Rus (2005). „articol „Trei martiri ai rezistenței anticomuniste din județul Bistrița-Năsăud Leonida Bodiu, Dumitru Toader și Ioan Burdeți"”. Rezistența anticomunistă în județul Bistrița-Năsăud (1945-1989). Referință cărții. Bistrița: Editura Ioan Cutova. pp. 79–91. ISBN 978-973-8767-00-3. Accesat în 10 decembrie 2024. 
• Camelia Ivan Duică (2005). Rezistența anticomunistă din Maramureș. Gruparea Popșa (1948-1949). București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST). ISBN 973-7861-03-5. 
• Vladimir Tismăneanu (Președinte al Comisiei); Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (2006). Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. Raport final. București: Președinția României. 
• Dorin Dobrincu; Coordinateur scientifique Dr. Ioan Ciupercă professeur universitaire (2006). Rezistența armată anticomunistă din România (1944 - începutul anilor '60). teza de doctorat. Iași: Universitatea Alexandru Ioan Cuza Falcultatea de Istorie. 
• Cosmin Budeancă; Denisa Bodeanu; Universitatea Babeș-Bolyai - Institutul de Istorie Orală (2006). Rezistența anticomunistă din România. Grupul Capotă-Dejeu (1947-1957). Mărturii. Documente-Istorie-Marturii. Cluj: Editura Argonaut. ISBN 973-7710-84-3. 
• Adrian Brișcă; Puica Buhoci (2007). Rezistența armată din Munții Apuseni. Gruparea maiorului Nicolae Dabija 1948-1949. București: Editura Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului. ISBN 978-973-7861-31-3. 
• Ileana Mateescu; Marcel Mateescu (2008). Rezistența anticomunistă din Mehedinți. Drobeta-Turnu Severin: Editura Ștef. ISBN 978-973-7869-73-9. 
• Aristina Pop-Saileănu (2008). „Să trăiască partizanii până vin americanii”. Povestiri din munți, din închisoare și din libertate. Istorie orală. București: Fundația Academia Civică + Centru Internațional de Studii asupra Comunismului. ISBN 978-973-8214-40-8. 
• Gheorghe Gorun (2008). Rezistența anticomunistă în județul Gorj reflectată în mentalul colectiv : 1945-1981. Craiova: Universitaria. ISBN 978-606-510-021-3. 
• Ion Gavrilă-Ogoranu; Fotea Petru; Ciur Anamaria; Ciur Maria (2008). Rezistanța anticomunistă din munții făgărășului (Note și ștudii comparative pe marginea documentelor din arhivă C.N.S.A.S.) (PDF). p. 151. Accesat în 12 octombrie 2024. 
• Liviu Pleșa; Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S) (2009). Organizația de rezistență condusă de maiorul Nicolae Dabija (1948-1949) (PDF). București: Editura CNSAS. ISBN 978-973-88289-0-2. Accesat în 12 decembrie 2024. 
• Ioana Raluca Voicu-Arnăuțoiu (2009). Luptătorii din munți. Toma Arnăuțoiu - Grupul de la Nucșoara. București: Editura Vremea. ISBN 978-973-645-357-1. Accesat în 12 decembrie 2024. 
• Ioana Raluca Voicu-Arnăuțoiu; Ioan Crăciun (2009). 50 de ani de la procesul și execuția membrilor grupului de rezistența condus de Toma Arnăuțoiu. București: Editura Ars Docendi. ISBN 978-973-558-435-1. 
• Universitatea Babeș-Bolyai - Institutul de Istorie Orală; Cosmin Budeancă; Denisa Bodeanu; Valentin Orga (2009). Mișcarea de rezistență anticomunistă din România. Grupul „Cruce și Spadă”. Mărturii. Documente-Istorie-Marturii (ed. 2). Cluj: Editura Argonaut. ISBN 978-973-109-220-1. 
• Vladimir Tismăneanu (2009). Stalinism Revisited. The Establishment of Communist Regimes in East-Central Europe [Stalinismul revizitat. Instaurarea regimurilor comuniste în Europa Centrală și de Est] (PDF) (în engleză). Referință cărții. New-York: Central European University Press. ISBN 978-963-9776-55-5. Accesat în 21 noiembrie 2024. 
• Ștefan Bellu (2009) [1986]. Pădurea răzvrătită. Mărturii ale rezistenței anticomuniste. Historia XVII (ed. 2). Târgu-Lăpuș: Editura Galaxia Gutenberg. ISBN 978-973-141-109-5. 
• Constantin Ionașcu; Virginia Ion (2011). Rezistența anticomunistă din Dobrogea (ed. 3). București: Fundația Academia Civică în parteneriat cu Societatea de Cultură Macedo-Română. ISBN 978-973-8214-64-4. 
• Elisabeta Rizea; Cornel Drăgoi (august 2010) [1993]. Povestea Elisabetei Rizea din Nucșoara (PDF). Referință cărții. București: Editura HumanitaHumanitas. ISBN 973-28-0399-1. Accesat în 22 noiembrie 2024. 
• Gabriel Moisa; Marius Kramer (2012). Structuri anticomuniste din vestul României. Grupul Adrian Mihuț (PDF). Referințe la articole. Cluj: Editura Mega. ISBN 978-606-543-292-5. Accesat în 12 decembrie 2024. 
• AFDPR (Asociația Foștilor Deținuți Politici din România) din Sighetu Marmației (septembrie 2012). Eroii Rezistenței Anticomuniste - Septembrie 2012 (PDF). Eroii Rezistenței Anticomuniste. Baia Mare: Gazeta de Maramureș. 
• Valentin Hossu Longin (2013). Canalul morții. Martor. București: Fundația Academia Civică. ISBN 978-973-8214-72-9. 
• Părinte Viorel Rus (coordonator); Oana Ionel; Dorin Dobrincu; Marius oprea; Mihai Șoica; Tudor Ravoiu; Mihai Hendea; Radu Sîrbu; Cristian Silași; Florina Pop; Gheorghe Petrov (2013). Martirii din Dealul Crucii - studii, articole și documente (PDF). Referință cărții. Bistrița: Editura George Coșbuc. ISBN 978-606-8077-34-5. Accesat în 22 noiembrie 2024. 
• Romulus Rusan (2013). Cartea morților din închisori, lagăre, deportări - 1944-1989. București: Fundației Academia Civică + Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului. ISBN 978-973-8214-56-9. 
• Constantin Vasilescu (2013). Rezistență Armată Anticomunistă. București: Editura Predania. ISBN 978-606-8195-32-2. Album foto documentar completat prin analiză detaliată 
• AFDPR (Asociația Foștilor Deținuți Politici din România) din Sighetu Marmației (martie 2013). Eroii Rezistenței Anticomuniste - Marție 2013 (PDF). Eroii Rezistenței Anticomuniste. Baia Mare: Gazeta de Maramureș. 
• Gavril Vatamaniuc; Liana Petrescu (prefață) (2016). Am fost un om liber. Convorbiri cu Liana Petrescu. Recviem pentru țăranul roman. București: Romulus Rusan / Fundația Academia Civică. ISBN 978-973-8214-92-7. 
• Andrei Miroiu (2016). Romanian Counterinsurgency and its Global Context, 1944-1962 [Contrainsurecția românească și contextul său global, 1944-1962] (în engleză). Londres: Palgrave McMillan, Springer International Publishing. doi:10.1007/978-3-319-32379-4. ISBN 978-3-319-32379-4. 
• Vasile Tiplea; Ioana Raluca Marza (2021). Rezistenta anticomunista din Muntii Tiblesului. Cluj: Limes. ISBN 978-606-7993-69-1. 

Capitole

• Theodor Băbulescu; Liviu Țăranu; Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității / Gheorghe Onișoru (coordinateur) (2003). „Existența cotidiană a unui 'bandit': cazul Vasile Motrescu”. Mișcarea armată de rezistență anticomunistă din Romania. 1944-1962 (PDF). Studii 2. Referință cărții. București: Editura Kullusys. pp. 281–299. ISBN 978-973-86421-1-9. Accesat în 22 noiembrie 2024. 
• Monica Grigore; Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității / Gheorghe Onișoru (coordinateur) (2003). „Grupul Arnota – un episod al rezistenței anticomuniste românești din nordul Olteniei”. Mișcarea armată de rezistență anticomunistă din România, 1944-1962. Studii 2. București: Editura Kullusys. pp. 102–103. ISBN 978-973-86421-1-9. 
• Jipa Rotaru (2006). „Grupul Mandea. Între legendă și adevăr / Sub-capitol: Un erou al rezistenței anticomuniste din România anilor 50: Vasile Motrescu”. „Eroism și eroi la români” : Prima sesiune de comunicări științifice; Maia Catargi - Ialomița; 16-17 septembrie 2005. Constanța: Editura Fundației Andrei Șaguna. pp. 203–210. ISBN 978-973-732-035-3. 

Articole

• Adrian Brișcă (1993). „Rezistenta anticomunista din Bucovina. Lupta de la Bâtca Corbului, 18 ianuarie 1955. Încercare de reconstituire”. Arhivele Totalitarismului. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (1): pp. 89–98. ISSN 1221-6917. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Adrian Brișcă (1993). Cristian Troncota, ed. „Ion Vatamaniuc (1903-1992)”. Arhivele Totalitarismului. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (1): pp. 188–189. ISSN 1221-6917. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Radu Ciuceanu (1994). „Miscarea Nationala de Rezistenta. Sumanele negre. Dosarul operativ”. Arhivele Totalitarismului. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (1-2): 241–257. ISSN 1221-6917. 
• Adrian Brișcă (1994). „Constantin Cenusa (1911-1964)”. Arhivele Totalitarismului. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (1-2): pp. 324–327. ISSN 1221-6917. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Adrian Brișcă (1994). [ttps://arhiveletotalitarismului.blogspot.com/p/abraham-dorel-puterea-simediul.html „Vladimir Macoveiciuc (1905-1946)”]. Arhivele Totalitarismului. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (3): pp. 240–242. ISSN 1221-6917. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Adrian Brișcă (1994). „O zi din viața unui partizan. III / Documente privind viata cotidiana a partizanilor anticomunisti din Bucovina, 1944-1958”. Arhivele Totalitarismului. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (4): pp. 93–116. ISSN 1221-6917. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Radu Ciuceanu (1994). „Sumanele Negre. Dosarul operativ, 1946, II”. Arhivele Totalitarismului. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (4): pp. 117–131. ISSN 1221-6917. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Adrian Brișcă (1994). „Vasile Motrescu (1920-1958)”. Arhivele Totalitarismului. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (4): pp. 217–220. ISSN 1221-6917. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Memoria (1995). Referințe la articole. „Grupul de rezistență maior Nicolae Dabija”. Memoria, Revista gândirii arestate. Cluj: Editura Argonaut (13): pp. 59–67. Accesat în 8 decembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Steliana Breazu (1995). Referințe la articole. „Grupul de rezistență anticomunistă al lui Cantemir Gligor din munții Zarandului și Codrului, pe valea Crișului Alb” (PDF). Analele Sighet. București: Editura Fundația Academia Civică. Instaurarea comunismului - între rezistență și represiune (2): pp. 233–235. ISBN 973-0-00190-1. Accesat în 23 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Ștefan Bellu (1995). Referințe la articole. „Rezistența în munții Maramureșului” (PDF). Analele Sighet. București: Editura Fundația Academia Civică. Instaurarea comunismului - între rezistență și represiune (2): pp. 224–228. ISBN 973-0-00190-1. Accesat în 23 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Mihai Timaru (1995). Referințe la articole. „Lupta de rezistență anticomunistă în munții Vrancei” (PDF). Analele Sighet. București: Editura Fundația Academia Civică. Instaurarea comunismului - între rezistență și represiune (2): pp. 228–233. ISBN 973-0-00190-1. Accesat în 22 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Radu Ciuceanu (1995). „Sumanele Negre. Dosarul operativ, 1946-1947, III”. Arhivele Totalitarismului. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (2): pp. 96–110. ISSN 1221-6917. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Adrian Brișcă (1995). „O zi din viața unui partizan. VI / Documente privind viata cotidiana a partizanilor anticomunisti din Bucovina, 1944-1958”. Arhivele Totalitarismului. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (3): pp. 83–104. ISSN 1221-6917. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Radu Ciuceanu (1995). „Sumanele Negre. Dosarul Operativ, 1945, IV”. Arhivele Totalitarismului. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (3): pp. 105–119. ISSN 1221-6917. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Adrian Brișcă (1995). „Ion Chiraș (1903-1955)”. Arhivele Totalitarismului. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (3): pp. 215–217. ISSN 1221-6917. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Radu Ciuceanu (1995). „Sumanele negre. Dosarul operativ, 1945, V”. Arhivele Totalitarismului. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (4): pp. 66–78. ISSN 1221-6917. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Zoe Rădulescu (1995). Referințe la articole. „Rezistența anticomunistă din munții Babadag” (PDF). Analele Sighet. București: Editura Fundația Academia Civică. Instaurarea comunismului - între rezistență și represiune (2): pp. 219–223. ISBN 973-0-00190-1. Accesat în 23 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Radu Ciuceanu (1996). „Sumanele Negre. Dosarul operativ, 1945-1946, VI”. Arhivele Totalitarismului. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (10): pp. 62–75. ISSN 1221-6917. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Radu Ciuceanu (1996). „Sumanele Negre. Dosarul operativ, 1946, VII”. Arhivele Totalitarismului. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (11-12): pp. 103–114. ISSN 1221-6917. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Radu Ciuceanu (1997). „Sumanele Negre. Dosarul operativ, 1945-1946, VIII”. Arhivele Totalitarismului. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (15-16): pp. 111–122. ISSN 1221-6917. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Viorel Bodiu (decembrie 1997). Referințe la articole. „Fratele meu, ostaș în divizia "Tudor Vladimirescu", împușcat ca anticomunist pe Dealu Crucii”. Memoria, Revista gândirii arestate. București: Fundația Culturală "Memoria" (22): pp. 121–127. Accesat în 22 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Adrian Brișcă (1997). „Gheorghe Chiraș (1911-1955)”. Arhivele Totalitarismului. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (15-16): pp. 197–199. ISSN 1221-6917. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Adrian Brișcă (1997). „Mihali-Ștrifundă Gavrilă (1901-1961)”. Arhivele Totalitarismului. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (17): pp. 223–225. ISSN 1221-6917. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Mihai Timaru (iunie 1997). „Am fost ofițer al armatei regale române și nu puteam să absentez de la lupta armată anticomunistă din munții Vrancei”. Memoria, Revista gândirii arestate. București: Fundația Culturală „Memoria” (20): pp. 113–123. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Elena Postica (1997). „Grupuri de rezistenta pe teritoriul Basarabiei, I, Uniunea Democratica a Libertatii”. Arhivele Totalitarismului. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (15-16): pp. 66–77. ISSN 1221-6917. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Emil Sebeșan; Ileana Silveanu (ianuarie 1998). „Rezistența din Banat 1949 vol I”. Arhivele Totalitarismului. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (18): pp. 116–138. ISSN 1221-6917. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Cristian Troncotă (februarie‒martie 1998). „Procesul mișcării naționale de rezistență, 1946”. Arhivele Totalitarismului. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST). V (19-20): pp. 102–120. ISSN 1221-6917. Accesat în 23 noiembrie 2024.  Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Claudia Căpățănă; Răzvan Ciolcă (aprilie 1998). „Dumitru Apostol (1905-1950)”. Arhivele Totalitarismului. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (21): pp. 229–230. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Matei Tudor (1998). „Rezistența anticomunistă din Mehedinți”. Analele Sighet. București: Fundația Academia Civică. Anul 1948 - instituționalizarea comunismului (6): pp. 250–255. ISBN 973-98437-4-3. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Claudia Căpățănă; Răzvan Ciolcă (1998). „Fișe pentru o istorie a rezistenței anticomuniste, Grupul „Haiducii Muscelului"”. Magazin Istoric. București: Fundația Culturală Magazin Istoric. XXXII (6): pp. 40–44. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Mihai Timaru (1998). „Amintiri despre grupul Paragină”. Analele Sighet. București: Fundația Academia Civică. Anul 1948 - instituționalizarea comunismului (6): p. 261. ISBN 973-98437-4-3. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Elena Postica (1998). „Strategia represiunii în Basarabia si forme de rezistenta împotriva ocupatiei sovietice : 1944-1950”. Arhivele Totalitarismului. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (19-20): pp. 35–45. ISSN 1221-6917. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Adrian Brișcă (februarie‒martie 1998). „Victor Lupșa (1921-1956)”. Arhivele Totalitarismului. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (19-20): pp. 223–225. ISSN 1221-6917.  Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Adrian Brișcă (ianuarie‒februarie 1999). Referințe la articole. „Rezistența armată anticomunistă din România 1944-1962”. Arhivele Totalitarismului. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (22-23): pp. 42–67. ISSN 1221-6917.  Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Lucreția Jurj-Costescu (1999). Referințe la articole. „Patru ani de rezistență cu arma în mână în Munții Apuseni”. Memoria, Revista gândirii arestate (26). Accesat în 22 noiembrie 2024. 
• Adrian Brișcă (1999). „Ion Uță (1891-1949)”. Arhivele Totalitarismului. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (22-23): pp. 248–250. ISSN 1221-6917. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Adrian Brișcă (2000). „Nicolae Dabija (1907-1949)”. Arhivele Totalitarismului. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (26-27): pp. 248–251. ISSN 1221-6917. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Elena Postica (2000). „Martiri ai rezistentei antitotalitare în Basarabia : 1949-1951”. Arhivele Totalitarismului. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (28-29): pp. 76–82. ISSN 1221-6917. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Laura Stancu; Liviu Burlacu; Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S) (2001). Referință cărții. „Organizația de rezistență 'Paragină' în atenția Securității” (PDF). Totalitarism și rezistență, teroare și represiune în România comunistă. Studii 1. București: Editura CNSAS (1): pp. 146–153. ISBN 973-0-02533-9. Accesat în 22 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Silvia Angelescu (2001). Referințe la articole. „Padurea Babadag - câti copaci, atâtia fugari!?”. Magazin Istoric. Bucarest: Magazin Istoric (2/2001): pp. 11–15. Accesat în 22 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Silvia Angelescu (2001). „"Născută din nevoile țăranilor". Rezistența anticomunistă din Dobrogea 1945-1952” (PDF). Anuarul Institutului de Istorie Orală. Cluj: Argonaut (2/2001): pp. 293–310. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• George Enache; Adrian Nicolae Petcu; Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S) (2001). Referințe la articole. „Biserica Ortodoxă Română și Securitatea. Note de lectură” (PDF). Totalitarism și rezistență, teroare și represiune în România comunistă. Studii 1. București: Editura CNSAS (1): pp. 108–136. ISBN 973-0-02533-9. Accesat în 22 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Georges Diener (februarie 2001). „Résistance paysanne et maquis en Roumanie de 1945 à 1965 - La résistance paysanne à la collectivisation” [Rezistența țărănească și din munți în România, între 1945 și 1965 - Rezistența țărănească la colectivizare]. Genèses (în franceză). Paris: Éditions Belin (43): pp. 145–158. doi:10.3917/gen.043.0145. ISSN 1776-2944. Accesat în 22 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Adrian Brișcă (ianuarie‒februarie 2002). „The Anticommunist Armed Resistance in Romania 1944-1962” [Rezistența anticomunistă în România 1944-1962]. Arhivele Totalitarismului (în engleză). București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (34-35): pp. 75–101. ISSN 1221-6917.  Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Marius Cristea; Universitatea Babeș-Bolyai - Institutul de Istorie Orală (2002). „Rezistența anticomunistă în zona Aiud. "Grupul Spaniol"” (PDF). Anuarul Institutului de Istorie Orală. Cluj: Presa universitară clujeană / Editura Argonaut. III: pp. 28–30. ISSN 1454-4865. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Theodor Bărbulescu; Liviu Țăranu (2003). Referințe la articole. „Rezistența anticomunistă? Cazul colonelului I. Uță” (PDF). Memoria, Revista gândirii arestate. București: Fundația Culturală „Memoria” (44/45). Accesat în 23 noiembrie 2024. 
• Camelia Ivan Duică (2003). https://www.gup.ugal.ro/ugaljournals/index.php/history/article/view/961 Referințe la articole]. „Din istoria rezistenței anticomuniste din Banat. Organizația dr. Liviu Vuc (1948-1952)”. Analele Universității „Dunărea de Jos”. Istorie. Galați: Departamentul de Istorie, Facultatea de Istorie, Filosofie si Teologie (II): pp. 121–133. ISSN 2344-472X. Accesat în 23 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Mircea Rusnac (2003). Referințe la articole. „Mișcarea de rezistență anticomunistă din Banat (1945-1953). Grupări principale”. Banatica. Reșita: Muzeul Banatului Montan (16-2): pp. 303–328. Accesat în 23 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Dorin Dobrincu (2003). „Macedo-românii și rezistența armată anticomunistă din Dobrogea (1948-1952)”. Interferențe româno-elene (secolele XV-XX). Iași: Leonidas Rados / Fundația Academică “A.D. Xenopol”: pp. 233–275. Accesat în 23 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Dorin Dobrincu (decembrie 2003). „Sfidarea Securității în Bucovina. Grupul de rezistență armată anticomunistă Gavril Vatamaniuc (1949-1958)”. Revista de Istorie Socială. Iași: Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. VIII-IX: pp. 363–412. ISSN 1453-5378. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Dorin Dobrincu (2004). „Bucovineni contra sovietici. Rezistența armată antisovietică/anticomunistă din Bucovina (martie-august 1944 - iulie 1946)” (PDF). Anuarul Institutului de Istorie Orală. Cluj: Presa universitară clujeană / Editura Argonaut. V: pp. 123–182. ISSN 1454-4865. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Octavian Coman (2004). Referințe la articole. „Trebuie să ai curaj, trebuie să spui nu”. Memoria, Revista gândirii arestate. London: Franck Cass. 9 (49). Accesat în 23 noiembrie 2024. 
• Ion Constantinescu Mărăcineanu (2004). Referințe la articole. „Un erou de legendă : Colonelul (r) Gh. Arsenescu”. Memoria, Revista gândirii arestate (49). Accesat în 23 noiembrie 2024. 
• Dorin Dobrincu (2005). Referințe la articole. „„Rămășitele grupului Ion Uță": Formațiunile din Banat conduse de frații Duicu, Dumitru Mutașcu și Dumitru Ișfănuț (1949-1954)” (PDF). Annales Universitatis Apulensis. Series Historica. Alba Iulia: Universitatea „1 Decembrie 1918” (9/I): pp. 193–215. ISSN 1453-9306. Accesat în 23 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Dorin Dobrincu (2005). „Nesupunere în Bucovina. Grupurile de rezistență armată anticomunistă Cenușă–Motrescu (1948-1951), Pătrăucean-Gherman și Cenușă-Pătrăucean 1948-1951” (PDF). Anuarul Institutului de Istorie A.D. Xenopol. Iași. XLII (II): pp. 451–481. ISSN 1221-3705. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Dorin Dobrincu (2005). Referințe la articole. „Rezistența armată anticomunistă din Bucovina: 'Gărzile Decebal' și grupul Grigore Sandu (1949)” (PDF). Memoria, Revista gândirii arestate. București: Fundația Culturală „Memoria” (51/52): pp. 33–48. Accesat în 23 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Dorin Dobrincu (2005). „Formațiuni din rezistanța armată anticomunistă în sudul Moldovei (1945-1958)” (PDF). Anuarul Institutului de Istorie Orală. Cluj: Presa universitară clujeană / Editura Argonaut. VI: pp. 163–192. ISSN 1454-4865. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Dorin Dobrincu (2005). „Organizația Națională Creștină de Luptă Împotriva Comunismului Partizanii României Mare și planul de răsculare a Banatului (1948-1949)” (PDF). Analele științifice ale Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași. seria Istorie. Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Istorie (LI): pp. 375–392. ISSN 1221-843X. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Oana Ionel (2005). Referințe la articole. „Alexandru Dejeu și Securitatea” (PDF). Experimentul Pitești ? Reeducarea prin tortură. Opresiunea țărănimii române în timpul dictaturii comuniste. Pitești: Fundația Culturală „Memoria”, filiala Argeș: pp. 419–428. ISBN 973-86965-4-2. Accesat în 23 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Dorin Dobrincu (2006). Referințe la articole. „Grupul bãnãþean de rezistențã Liviu Vuc - Ioan Beg (1948-1958)” (PDF). Memoria, Revista gândirii arestate. București: Fundația Culturală "Memoria" (54/I): pp. 52–61. Accesat în 13 ianuarie 2025. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Liviu Pleșa; Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu, Iulia Pop (editori) (2006). Referințe la articole. „Implicarea militarilor în mișcarea de rezistență armată - Cazul maiorului Nicolae Dabija (1948-1949)” (PDF). Rezistența anticomunistă – cercetare științifică și valorificare muzeală. Cluj: Editura Argonaut. I: pp. 105–124. ISBN 978-973-109-016-0. Accesat în 23 noiembrie 2024. Lucrări prezentate la Simpozionul Internațional Făgăraș-Sâmbăta de Sus, în perioadă 24-26 martie 2006 Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link) Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Oana Ionel; Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu, Julia Pop (editori) (2006). Referințe la articole. „Anihilarea organizației 'Garda Albă' de către Securitate (1949)” (PDF). Rezistența anticomunistă. Cercetare științifică și valorificarea muzeală. Cluj: Editura Argonaut. I: pp. 142–158. ISBN 978-973-109-016-0. Lucrări prezentate la Simpozionul Internațional Făgăraș-Sâmbăta de Sus, în perioadă 24-26 martie 2006 Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link) Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Dorin Dobrincu (2006). Referințe la articole. „Grupuri 'minore' din rezistență anticomunistă bucovineană (1948-1961)” (PDF). Codrul Cosminului. Suceava: Editura Universității din Suceava (12): pp. 179–194. ISSN 2067-5860. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Dorin Dobrincu (2006). Referințe la articole. „Formațiunile „minore" de rezistență anticomunistă din Banat (1947/1948 – începutul anilor '60)”. Anuarul Institutului de Istorie A. D. Xenopol. Editura Academiei Române (XLIII-XLIV): p. 558. Accesat în 6 ianuarie 2025. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Dorin Dobrincu (2006). Referințe la articole. „Formațiuni „minore" de rezistența anticomunistă și fugari solitari din nordul Transilvaniei (1949-1958)” (PDF). Annales Universitatis Apulensis (Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia). Historica (10/I): pp. 133–146 (p. 133). ISSN 1453-9306. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Dorin Dobrincu (22 decembrie 2006). „Rezistența armată anticomunistă în sud-estul Munților Apuseni (I)”. Revista 22. București: Grupul pentru Dialog Social. ISSN 1220-5761. Accesat în 23 noiembrie 2024. 
• Florian Banu; Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu, Iulia Pop (editori) (2006). Referințe la articole. „Mișcarea de rezistență armată anticomunistă din România - între negare și hiperbolizare” (PDF). Rezistența anticomunistă – cercetare științifică și valorificare muzeală. Cluj: Editura Argonaut. I: pp. 299–314. ISBN 978-973-109-016-0. Accesat în 23 noiembrie 2024. Lucrări prezentate la Simpozionul Internațional Făgăraș-Sâmbăta de Sus, în perioadă 24-26 martie 2006 Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link) Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Doru Radosav (2006). Referințe la articole. „Rezistenta anticomunistă armată din România între istorie și memorie” (PDF). Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național. Iași: Editura Polirom. VIII: pp. 87–107. ISBN 973-46-0312-4. Accesat în 23 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Romulus Rusan (12 mai 2006). Referințe la articole. „Liber în munți”. Revista 22 (Piesele de conferințe și discuții la Școala de Vară de la Sighet în iulie 2003). București: Grupul pentru Dialog Social. ISSN 1220-5761. 
• Cornea Corneliu (2006). Referințe la articole. „Rezistenta anticomunistă în Arad”. Memoria, Revista gândirii arestate. București: Fundația Culturală „Memoria” (55/56). Accesat în 23 noiembrie 2024. 
• Serenela Ghițeanu (8 iunie 2007). Referințe la articole. „Cum e posibil sa fii erou?”. Revista 22. București: Grupul pentru Dialog Social. ISSN 1220-5761. Accesat în 23 noiembrie 2024. sursa articolului: Jurnale din rezistenta anticomunista, Vasile Motrescu, Mircea Dobre, Editura Nemira, 2006 
• Dorin Dobrincu (3 ianuarie 2007). „Rezistența armată anticomunistă în sud-estul Munților Apuseni (II)”. Revista 22. București: Grupul pentru Dialog Social. ISSN 1220-5761. Accesat în 30 mai 2017. 
• Dorin Dobrincu (2007). Referințe la articole. „Rezistența armată anticomunistă din Munții Făgăraș - versantul nordic. „Grupul carpatic făgărășan" / Grupul Ion Gavrilă (1949/50-1955/56)” (PDF). Anuarul Institutului de Istorie 'George Barițiu'. Historica. București: Editura Academiei Române (XLVI): 433–502. 
• en Dorin Dobrincu (2007). Referințe la articole. „The Anti-Communist Armed Resistance on the Southern Slope of the Făgăraș Mountains and the Iezer Mountains. The Groups Led by Colonel Gheorghe Arsenescu and Lieutenant Toma Arnăuțoiu (1948-1960) I” [Rezistența armată anticomunistă pe versantul sudic al Munților Făgăraș și Munții Iezer. Grupurile conduse de colonelul Gheorghe Arsenescu și locotenentul Toma Arnăuțoiu (1948-1960) I] (PDF). Revista Archivelor (în engleză). București: Arhivele Nationale ale României (3-4 LXXXIV): pp. 249–272. ISSN 1453-1755. Accesat în 23 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• en Dorin Dobrincu (2008). Referințe la articole. „The Anti-Communist Armed Resistance on the Southern Slope of the Făgăraș Mountains and the Iezer Mountains. The Groups Led by Colonel Gheorghe Arsenescu and Lieutenant Toma Arnăuțoiu (1948-1960) II” [Rezistența armată anticomunistă pe versantul sudic al Munților Făgăraș și Munții Iezer. Grupurile conduse de colonelul Gheorghe Arsenescu și locotenentul Toma Arnăuțoiu (1948-1960) II] (PDF). Revista Archivelor (în engleză). București: Arhivele Nationale ale României (1 LXXXV): pp. 283–311. ISSN 1453-1755. Accesat în 23 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• en Dorin Dobrincu (2008). Referințe la articole. „The Anti-Communist Armed Resistance on the Southern Slope of the Făgăraș Mountains and the Iezer Mountains. The Groups Led by Colonel Gheorghe Arsenescu and Lieutenant Toma Arnăuțoiu (1948-1960) III” [Rezistența armată anticomunistă pe versantul sudic al Munților Făgăraș și Munții Iezer. Grupurile conduse de colonelul Gheorghe Arsenescu și locotenentul Toma Arnăuțoiu (1948-1960) III] (PDF). Revista Archivelor (în engleză). București: Arhivele Nationale ale României (2 LXXXV): pp. 160–186. ISSN 1453-1755. Accesat în 23 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Viorel Rus (2008). Referințe la articole. „Originile Năsăudene ale Organizației Anticomuniste „Haiducii lui Avram Iancu - Divizia Sumanele Negre"” (PDF). Arhiva Someșană. Năsăud (VII): pp. 205–214. ISSN 1583-3542. Arhivat din original (PDF) la 6 aprilie 2016. Accesat în 23 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Silviu B. Moldovan; Mihai Demetriade; Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S) (2008). „Ion Mitucă, de la rezistență la disidență. Memoriu de Ion Mitucă privind aspecte ale vieții deținuților politici din lagărul Cavnic” (PDF). Caietele CNSAS. București: Editura Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (2): pp. 75–147. ISSN 1844-6590. Accesat în 23 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Paula Ivan (2009). Referințe la articole. „Formele de represiune a rezistenței anticomuniste în memoria colectivă (I)” (PDF). Revista Arhivelor. București: Arhivele Nationale ale României (1 LXXXVI): pp. 219–245. ISSN 1453-1755. Accesat în 23 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Dorin Dobrincu (2009). Referințe la articole. „Rezistența armată anticomunistă și rezistența greco-catolică în centrul Transilvaniei. Organizația « Partizanii Regelui Mihai - Armata Secretă » (1948-1950)” (PDF). Revista Arhivelor. Istorie. București: Arhivele Nationale ale României (1 LXXXVI): pp. 204–218. ISSN 1453-1755. Accesat în 23 noiembrie 2023. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• IICCMER (30 aprilie 2009). „Acțiunea de exhumare a partizanului anticomunist Vitan Petru împușcat de securitate la 21 noiembrie 1952”. Arhiva evenimentelor Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). București. Accesat în 23 noiembrie 2024. 
• IICCMER (30 august 2009). „O nouă acțiune de exhumare organizată de IICCR. Cazul Nicolae (Mișu) Selagea, împușcat de Securitate la 2 septembrie 1950”. Arhiva evenimentelor Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). București. Accesat în 23 noiembrie 2024. 
• IICCMER (2 septembrie 2009). „Acțiune de exhumare organizată de IICCR în septembrie 2009. Cazul Nicolae (Mișu) Selagea, împușcat de Securitate la 2 septembrie 1950”. Arhiva evenimentelor Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). București. Accesat în 23 noiembrie 2024. 
• Nicolae Ioniță; Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S) (2009). „Fișe biografice ale șefilor de direcții centrale din Securitate, în anii '60” (PDF). Caietele CNSAS. București: Editura CNSAS (1(3)): pp. 105–106. ISSN 1844-6590. Accesat în 23 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Memoria (2009). Referințe la articole. „Unde sunt cei care nu mai sunt - „Catalogul" celor uciși în temnițele comuniste”. Memoria, Revista gândirii arestate. București: Fundația Culturală „Memoria”. XXXII (68/69): pp. 241 (lettre D). Accesat în 23 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Memoria (2009). Referințe la articole. „Documente - Din arhiva Securității” (PDF). Memoria, Revista gândirii arestate. București: Fundația Culturală „Memoria”. XXXII (68/69): 231. Accesat în 23 noiembrie 2024. 
• Andrei Miroiu (3 decembrie 2010). „Wiping Out 'The Bandits': Romanian Counterinsurgency Strategies in the Early Communist Period” [Distrugând „bandiții”: Strategii românești de combatere a insurgenților, în perioada comunismului timpurie]. The Journal of Slavic Military Studies (în engleză). Londres: Taylor and Francis. 23 (4): pp. 666–691. doi:10.1080/13518046.2010.526021. ISSN 1351-8046. Accesat în 8 decembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Dorin Dobrincu (ianuarie‒iunie 2010). Referințe la articole. „Rezistența armată anticomunistă din Vrancea. Organizația „Vlad Țepeș II" (1949-1950)” (PDF). Colloquium politicum. Timișoara: Universitatea de Vest din Timișoara (1): pp. 103–145. ISSN 2065-8664. Arhivat din original (PDF) la 2014-03-10. Accesat în 24 noiembrie 2014.  Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Puica Buhoci (martie‒aprilie 2010). „Istorie și frauda (I). Caz Penal: cum au dispărut documente incriminatorii din Arhivele C.N.S.A.S. Un furt "garantat" de Academia Cațavencu. Documente”. Arhivele Totalitarismului. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (68-69 XVIII). ISSN 1221-6917. Accesat în 8 decembrie 2024. 
• Marius Oprea (iulie 2010). „Raiul lui Șușman” (532). București: Editura SC Observator cultural SA. Accesat în 8 decembrie 2024. 
• Oana Mateescu (2011). Referințe la articole. „Losing the Phenomenon: Time and Indeterminacy in the Practice of Anthrohistory” [Pierderea fenomenului: Timp și nedeterminare în practica Antropologiei istorice] (PDF). Unsettling Knowledge, Questioning Discipline (în engleză). Ann Arbor, Michigan: University of Michigan Press. ISBN 978-0472051359. Arhivat din original (PDF) la 3 martie 2016. Accesat în 18 martie 2017. 
• Lucia Hossu-Longin (19 august 2011). „Măturile de la Tescani”. Observator cultural. București: Editura SC Observator cultural SA (588). Accesat în 8 decembrie 2024. 
• Puica Buhoci (ianuarie‒februarie 2011). „Istorie și frauda (II). Cum a dispărut o delațiune din Arhiva C.N.S.A.S pentru a se deschide apoi un proces de calomnie”. Arhivele Totalitarismului. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (70-71 XIX). ISSN 1221-6917. Accesat în 8 decembrie 2024. 
• Radu Stancu (2012). Referințe la articole. „Ideologie, represiune și pedeapsa cu moartea în deceniul dinaintea adoptării Codului penal din 1969” (PDF). Revista Arhivelor. București: Arhivele Nationale ale României (1 LXXXIX): pp. 181–203. ISSN 1453-1755. Accesat în 8 decembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Liviu Pleșa (11 decembrie 2012). Referințe la articole. „Călăul Mihail Patriciu”. Revista 22. București: Grupul pentru Dialog Social. ISSN 1220-5761. Accesat în 8 decembrie 2024. 
• Mihai Tașcă (2013). Academia de Științe; Tipografia Reclamaa Moldovei, ed. Referințe la articole. „Rezistență anticomunistă în Basarabia: Cazul Clerului și enoriașilor de la Biserica din Chițcanii vechi” (PDF). Deputatul în Sfatul Țării Andrei Găină – unificator de țară Materialele Conferinței Științifice “Oameni de seamă de pe valea Răutului. Andrei Găină – unificător de țară. Chișinău: pp. 152–160. ISBN 978-9975-4476-7-6. Accesat în 22 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link) .
• IICCMER (9 mai 2013). „Campaniile de arheologie contemporană ale IICCMER - Dezgropînd crimele comunismului”. Observator cultural. București: Editura SC Observator cultural SA (672). Accesat în 8 decembrie 2024. 
• Gabriel Moisa (2013). Referințe la articole. „Organizația condusă de Adrian Mihuț (1948-1956)” (PDF). Crisia. Oradea: Editura Muzeului Țării Crișurilor din Oradea (XLIII): pp. 163–181. ISSN 1016-2798. Accesat în 8 decembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Gabriel Moisa; Cosmin Budeancă și Olteanu Florentin (2013). Referințe la articole. „Adrian Mihuț - Lider al grupului de rezistență de pe Valea Crișului Alb (1948-1956)”. Destine individuale și colective în comunism. Iași: Editura Polirom (XLIII). ISBN 978-973-46-3432-3. 
• Liviu Pleșa (3 decembrie 2013). Referințe la articole. „Cum ucidea Securitatea. Cazul ofițerului Mihail Kovács”. Revista 22. București: Grupul pentru Dialog Social. ISSN 1220-5761. Accesat în 10 decembrie 2024. 
• Cosmin Budeanca (2020). Referințe la articole. „Gheorghe Militaru: din lagărele sovietice în rezistența anticomunistă din România (I)”. Memoria, revista gândirii arestate. București: Fundatia Culturala MEMORIA (112/3): pp. 15–27. Accesat în 27 octombrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Cosmin Budeanca (2020). Referințe la articole. „Gheorghe Militaru: din lagărele sovietice în rezistența anticomunistă din România (II)”. Memoria, revista gândirii arestate. București: Fundatia Culturala MEMORIA (113/4): pp. 61–67. Accesat în 27 octombrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Ionel Anitimirescu (2023). Referință cărții. „Rezistența anticomunistă din Vrancea: activitatea grupului din Herăstrău” (PDF). Analele Bucovinei. București: Editurii Academiei Române (=XXX/1): pp. 222–233. Accesat în 11 iunie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)

Alte surse

Cărți

• Peter Grose (2001). Operation Rollback: America's Secret War Behind the Iron Curtain [Operațiunea „Rollback”: Război american secret din spatele cortinei de fier] (în engleză). New-York: Houghton Mifflin Harcourt / Mariner Books. p. 166. ISBN 978-0618154586. 
• Gheorghe Onișoru (coordinateur); Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S) (2001). Totalitarism și rezistență, teroare și represiune în România comunistă (PDF). Studii. Referință cărții. București: Editura CNSAS. ISBN 973-0-02533-9. Accesat în 20 noiembrie 2024. 
• Marius Oprea (2002). Banalitatea răului. O istorie a Securității în documente. Iași: Editura Polirom. ISBN 973-683-927-3. 
• Kevin McDermott; Matthew Stibbe (2006). Revolution and resistance in Eastern Europe: challenges to communist rule [Revoluție și rezistență în Europa de Est: provocări ale regimului comunist] (în engleză). London: Berg. ISBN 978-1-84520-259-0. Accesat în 23 noiembrie 2024. 
• Claudia-Florentina Dobre (2013). Un pays derrière les barbelés. Brève histoire de la répression communiste en Roumanie [Țara de după gratii. Scurtă istorie a represiunii comuniste în România] (în franceză). București: Fundația Culturală Memoria. ISBN 978-606-8285-16-0. 
• Vlad Mitric-Ciupe (2013). Arhitecții români și detenția politică, 1944-1964. Între destin concentraționar și vocație profesională. Colecția Studii. Referință cărții. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST). ISBN 978-973-7861-58-0. Accesat în 22 noiembrie 2024. 

Articole

• Constantin Latea (1994). „Epurări din armata româna. Criterii politice și mijloace de presiune: 1945-1958”. Arhivele Totalitarismului. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (1-2): pp. 222–240. ISSN 1221-6917. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Gheorghe Onișoru (1994). Referințe la articole. „"Vin americanii!" – de la speranță la iluzie în România postbelică” (PDF). Anuarul Institutului de Istorie A.D. Xenopol. Iași: Academia Română - Filiala Iași /Institutul de Istorie “A. D. Xenopol”. XXXI: pp. 299–313. ISSN 1221-3705. Accesat în 22 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Eduard Mark (aprilie 1994). „The OSS in Romania, 1944-1945: An Intelligence Operation in the Early Cold War” [OSS în România, 1944-1945: Operațiune informativă în anii de început ai războiului rece]. Intelligence and National Security (în engleză). Londra: Franck Cass. 9 (2): pp. 320–344. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Cornel Jurju; Universitatea Babeș-Bolyai - Institutul de Istorie Orală (2002). „Mitul «venirii americanilor». Studiu de caz: rezistența anticomunistă de la Huedin” (PDF). Anuarul Institutului de Istorie Orală. Cluj: Editura Argonaut. III: pp. 173–192. ISSN 1454-4865. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Claudia Dobre (1 octombrie 2006). „Elisabeta Rizea de Nucșoara : un « lieu de mémoire » pour les roumains ?” [Elisabeta Rizea din Nucșoara: un „loc al memoriei” pentru români?]. Conserveries mémorielles - Revue transdisciplinaire (în franceză). Université Laval, Québec: IHTP - Institut d'Histoire du Temps Présent, CELAT. ISSN 1718-5556. Accesat în 23 noiembrie 2024. 
• Gheorghe Gorun; Hadrian Gorun (2007). „Un parașutat în România vândută: Mircea Popovici / A Paratrooper in Betrayed Romania : Mircea Popovici” (PDF). Anuarul Institutului de Istorie Orală. Cluj: Presa universitară clujeană / Editura Argonaut. VIII: pp. 148–172. ISSN 1454-4865. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
• Alexandru Razes (15 decembrie 2010). „Miscarea de rezistenta antisovietica din Bucovina”. Foaie Națională. București. Accesat în 15 octombrie 2024. 
• IICCMER (24 aprilie 2014). „Acțiunea de căutare și deshumare a lui Gheorghe Pașca și Gavrilă Rus, uciși de Securitatea comunistă la 5 februarie 1956”. Arhiva evenimentelor Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). București. Accesat în 10 decembrie 2024. 

Filmografie

• Lucia Hossu-Longin (regizor) (1991). Memorialul Durerii, o istorie care nu se învață la școală. film documentar istoric. TVR. http://www.tvrplus.ro/editie-memorialul-durerii-o-istorie-care-nu-se-invata-la-scoala-125377. „Memorialul Durerii - Documentar TVR privind Vasile Motrescu - Episod 2 Recurs în cazul Motrescu. Rezistența armată anticomunistă în Obcinele Bucovinei a început încă de la sfârșitul războiului, când o grupare paramilitară s-a organizat împotriva Armatei Roșii. Între 1948 și 1955 -- 49 min” 
• Lucia Hossu-Longin (regizor) (2005). Memorialul Durerii, o istorie care nu se învață la școală. film documentar istoric. TVR. http://www.tvrplus.ro/editie-memorialul-durerii-o-istorie-care-nu-se-invata-la-scoala-391624. „Memorialul Durerii - Documentar TVR privind Ion Gavrilă Ogoranu - Episod 3 Moșul. Film biografic al fostului șef al Rezistenței din Munții Făgăraș-Ion Gavrilă Ogoranu -- 44 min” 
• Lucia Hossu-Longin (regizor) (1991 și 2006). Memorialul Durerii, o istorie care nu se învață la școală, Seria Neagră. film documentar istoric. TVR. https://www.dailymotion.com/video/xz277g. „Memorialul Durerii - Documentar și interviul lui Alexandru Nicolschi - Episod Torționarii: Alexandru Nicolschi - Pagină la TVR -- 41 min” 
• Lucia Hossu-Longin (regizor) (1992). Memorialul Durerii, o istorie care nu se învață la școală. film documentar istoric. TVR. http://www.dailymotion.com/video/xrqvlg. „Memorialul Durerii - Celebrul Documentar de la TVR privind Elisabeta Rizea, redifuzat frecvent. Interviul a fost realizat în 1992 - Episod 24 Viteaza din Nucșoara - Pagină la TVTR+ -- 45 min” 
• Interviuri lungi ale lui Gavril Vatamaniuc de Ioan Roșca: Ioan Roșca (regizor) (2008). Mărturia lui Gavril Vatamaniuc. film documentar istoric. Procesul comunismului. http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/vatamaniucg/filme/#player-placemark. „Seria de interviuri-mărturie / 55 videos - Prefață lui Ioan Roșca) -- 1655 min” 
• Dezbatere TV despre procesul comunismului: Procesul comunismului (4 decembrie 2009). Dezbatere privind sensul Procesului Comunismului / Mărturia lui Gavril Vatamaniuc. film documentar istoric. TVR Internațional. https://www.youtube.com/watch?v=7nHE53jHoQQ&list=PL2F2D5795ADD9181E. „9 min” 
• fr Mirel Bran (regizor) (21 decembrie 2009) (în fr). Documentar de la France 24 din 21/12/2009 privind investigațiile arheologice ale crimelor Securității : Les crimes du régime communiste hantent toujours la mémoire roumaine. film documentar istoric. France 24. http://www.france24.com/fr/20091218-crimes-r-gime-communiste-hantent-toujours-moire-roumaine/. „La douăzeci de ani de la căderea regimului comunist, românii încearcă să se împace cu trecutul lor. Noua generație se strecoară în istoria dureroasă a țării sale, cu un obiectiv declarat: să întoarcă pagina -- 12 min” 
• Fundația Creștină Părintele Arsenie Boca (17 septembrie 2010). Conferință „Memoria vie a spiritualității românești cu un invitat deosebit: Gavril Vatamaniuc”. film documentar istoric. Biblioteca Academiei de Studii Economice. http://foaienationala.ro/conferinta-cu-gavril-vatamaniuc-erou-al-rezistentei-armate-din-muntii-bucovinei-videofotoaudio.html. „Organizat de „Biblioteca Academiei de Studii Economice” și „Fundația Creștină Părintele Arsenie Boca” - Pagină la Fundația Creștină Părintele Arsenie Boca -- 21 min” 
• Fundația Ion Gavrilă Ogoranu (22 iulie 2011). Zilele Rezistenței Naționale Anticomuniste, Sâmbăta de Sus, 22-24 iulie 2011, Simpozion - Gavril Vatamaniuc, luptătorul în rezistența armată anticomunistă din Munții Bucovinei -- 8 min. film documentar istoric. Fundația Ion Gavrilă Ogoranu. https://www.youtube.com/watch?v=D6hhiGToVtk. 
• Justin Lazar (2012). Memorialul Durerii - Gavril Vatamaniuc. film documentar istoric. Justin Lazar. https://www.youtube.com/playlist?list=PLt1ROSBf3w3Iu2z8LjQmy60MH5dO-_vqD. „Interviuri lungi cu luptatorul de rezistență Gavril Vatamaniuc, realizate de Justin Lazăr, și tăiate în 80 de videoclipuri de lungimi diferite. Primul videoclip este numărul 5, după o redenumire a primelor 4 la 101, 102, 103 și 104. În total, mai mult de 65 de ore” 
• fr Vanina Vignal (martie 2012) (în fr). Après le silence, ce qui n’est pas dit n’existe pas ? (După tăcere, ceea ce nu se spune nu există?). film documentar social disponibil în franceză, română și engleză. NOVEMBREproductions - Les Fées Productions - mobra films. https://vimeo.com/123622708. „Vanina Vignal, prin mărturia prietenei sale românce, scoate în evidență cuvintele nespuse și tăcerile, chiar și după căderea comunismului. Se pare că tăcerea este o moștenire grea transmisă din generație în generație. Reflexul de supraviețuire al românilor, care a format o bulă individuală de protecție și evitare, continuă să structureze mentalități și să explice comportamente - Site-ul web al filmului -- 96 min” 
• Iuliana Marciuc (2013). Nascuta in grota partizanilor. Interviu cu Ioana V Arnautoiu. film documentar istoric. TVR. https://www.dailymotion.com/video/x220fzi. „În emisiunea "Destine ca-n filme". Mărturie video. Interviu cu Ioana V Arnăuțoiu, fiica lui Toma Arnautoiu, retrăind epopeea tragică a tatălui ei, erou de munte, și a mamei sale Maria Plop -- 34 min” 
• Lucia Hossu-Longin (regizor) (30 noiembrie 2013). Memorialul Durerii, o istorie care nu se învață la școală. Șef al Penitenciarului de pedeapsă Maior Alexandru Vișinescu a condus închisoarea tăcerii de la Râmnicu Sărat între anii 1950-1963. film documentar istoric. TVR. http://www.tvrplus.ro/editie-memorialul-durerii-o-istorie-care-nu-se-invata-la-scoala-157656. „Memorialul Durerii - Serie Torționarii - Documentar de la TVR privind torționarii comuniști - Episod 8 Alexandru Vișinescu” 
• Mihai Constantinescu (regizor) (2013). Elisabeta Rizea. film documentar istoric. nd. https://www.youtube.com/watch?v=AiUhdtJF-rY. „Documentar susținut de Asociația pentru Promovarea filmului românesc / Romanian Film Promotion (APFR) - Pagină la RFP -- 72 min” 
• Bogdan Mustață (regizor), Alin Mureșan (scenarist) (2013). În spatele cortinei. film documentar istoric. Centrul de Studii în Istorie Contemporană. http://docuart.ro/documentare/in-spatele-cortinei. „Miza principală a filmului este familiarizarea publicului românesc și occidental cu imaginea reală, nemascată a comunismului, departe de idealismul promovat de nostalgicii sau promotorii săi actuali. Astfel, prin filmul „În spatele cortinei” dorim să prezentăm publicului românesc și european povestea comunizării forțate a României, urmărind principalele moduri prin care a avut loc destructurarea societății din perioada 1944-1951: de la desființarea proprietății private, reforma agrară, reforma monetară, naționalizarea obiectivelor industriale și decapitarea armatei, la fraudarea masivă a alegerilor electorale în favoarea Partidului Comunist, desființarea pluralismului politic și a libertății presei, subordonarea economiei intereselor Uniunii Sovietice și abolirea monarhiei -- 50 min” 
• Gheorghe Petrov (IICCMER) (28 aprilie 2014). Arheologia crimelor comunismului. Cazul Gheorghe Pașca și Gavrilă Rus - Năsăud (28-29.04.2014). film documentar istoric. Gheorghe Petrov. https://www.youtube.com/watch?v=sNzOPyvfYpk. „Documentar din IICCMER privind arheologia crimelor comuniste -- 24 min” 
• Lucia Hossu-Longin (2014). Memorialul Durerii: Caractere - Monseniorul Vladimir Ghika. film documentar istoric. TVR 2. https://www.youtube.com/watch?v=0kJpQyi-cyk. „Memorialul Durerii - Documentar TVR despre viața preotului catolic Vladimir Ghika -- 50 min” 
• Lucia Hossu-Longin (2015). Memorialul Durerii: O istorie a bravilor - Marina Chirica, cea care a ajutat Grupul de Rezistența de la Nucșoara. film documentar istoric. TVR 2. https://www.youtube.com/watch?v=uQkdUzYThy0. „Memorialul Durerii - Documentar TVR despre Marina Chirica, rezistentă din grupul Arnăuțoiu (din Nucșoara) -- 49 min” 
• Lucia Hossu-Longin (regizor) (2015). Memorialul Durerii, o istorie care nu se învață la școală. film documentar istoric. TVR. https://www.youtube.com/watch?v=h6LHBn_yN0M. „Memorialul Durerii - Documentar TVR privind grupul Capotă-Dejeu - Episod O istorie a bravilor: Grupul din masivul Vlădeasa-Suferințele urmașilor. În fostul sediu al securității din Cluj, au fost anchetați, începând cu 7 decembrie 1957, toți membri grupului Capotă-Dejeu” 
• Lucia Hossu-Longin (regizor) (2015). Memorialul Durerii, o istorie care nu se învață la școală. film documentar istoric. TVR. https://www.youtube.com/watch?v=nt0q_tkkbNk. „Memorialul Durerii - Documentar TVR privind grupul Ion Paragină - Episod O istorie a bravilor. Grupul lui Ion Paragină - Pagină la TVTR+ -- 47 min” 
• Lucia Hossu-Longin (2015). Memorialul durerii: O istorie a bravilor - Victor Macoveiciuc. film documentar istoric. TVR 2. https://www.youtube.com/watch?v=UfkRmUDt0EI. „Memorialul Durerii - Documentar TV despre grupul de rezistență al lui Vladimir Macoveiciuc -- 45 min” 
• Lucia Hossu-Longin (2015). Memorialul Durerii: Figuri legendare ale rezistenței - Grupul de la Muntele Mare. film documentar istoric. TVR 2. https://www.youtube.com/watch?v=p7_iVbSrs0I. „Memorialul Durerii - Documentar TV despre gruparea de rezistență a lui Nicolae Dabija -- 45 min” 
• Lucia Hossu-Longin (2015). Memorialul Durerii: Povești de iubire în infern - Maria și Toma Arnăuțoiu. film documentar istoric. TVR 2. https://www.youtube.com/watch?v=-ytj_TtzPEg. „Memorialul Durerii - documentar TVR despre cuplul Maria Plop și Toma Arnăuțoiu, șeful rețelei de rezistență „Haiducii Muscelului” din Nucșoara” 
• Lucia Hossu-Longin (2017). Memorialul Durerii: Povești de iubire în infern - Ana și Ion Gavrilă. film documentar istoric. TVR 1. https://www.youtube.com/watch?v=JMdgeSVWtwg. „Memorialul Durerii - Documentar TVR despre Ion Gavrilă Ogoranu și soția sa Ana -- 47 min” 
• Lucia Hossu-Longin (2017). Memorialul Durerii: Povești de iubire în infern - Olimpia și Gogu Puiu. film documentar istorJustin Lazaric. TVR. https://www.youtube.com/watch?v=wHaVmCtfDSQ. „Memorialul Durerii - Documentar TVR despre liderul rezistenței din Dobroudja Gogu Puiu și soția sa Olimpia -- 48 min” 
• Roxana Chiriță (2017). Arheologia crimei - Raiul lui Șușman. film documentar istoric. TVR 1 și IICCMER. https://www.youtube.com/watch?v=GujBOjgaYG0. „Documentar TVR și IICCMER despre grupul Șușman - Pagină la TVR -- 48 min” 
• Roxana Chiriță (2017). Arheologia crimei - Lupta de pe Muntele Mare. film documentar istoric. TVR 1 și IICCMER. https://www.youtube.com/watch?v=VrETI1Swvvg. „Documentar al TVR și al IICCMER despre sfârșitul grupului lui Nicolae Dabija în lupta de la Muntele Mare - Pagină la TVR -- 48 min” 
• Roxana Chiriță (2017). Arheologia crimei - Morții din închisori. film documentar istoric. TVR 1 și IICCMER. https://www.youtube.com/watch?v=nxI40Cq6zN4. „Documentar TVR și IICCMER despre morțile din închisorile comuniste - Pagină la TVR -- 48 min” 
• Lucia Hossu-Longin (2019). Memorialul Durerii: Un episcop martir - Anton Durcovici. film documentaire historique. TVR 2. https://www.youtube.com/watch?v=8s63OpW5BXY. „Memorialul Durerii - Documentar TVR despre viața episcopului catolic Anton Durcovici -- 47 min” 
• Aurelian Cocoreanu (2019). film documentaire historique. ProCivis Vatra Dorna. https://www.youtube.com/watch?v=sVzeIoMsHW8. „Documentar al asociației ProCivis Vatra Dorna despre viața lui Grigore Sandu - 49 min” 
• Lucia Hossu-Longin (2020). Memorialul Durerii: Figuri legendare ale rezistenței: Grupul Arnota. film documentar istoric. TVR. https://www.youtube.com/watch?v=agAdTqEZ0YM. „Memorialul Durerii - Documentar TVR despre grupul Arnota -- 47 min” 
• Lucia Hossu-Longin (2020). Memorialul Durerii: Figuri legendare ale rezistenței - Dobrogea eroică. film documentar istoric. TVR. https://www.youtube.com/watch?v=U6ykTvA9tSI. „Memorialul Durerii - Documentar TVR despre rezistența din Dobrogea -- 46 min” 
• Lucia Hossu-Longin (2020). Memorialul Durerii, o istorie care nu se învață la școală. film documentar istoric. TVR. https://www.youtube.com/watch?v=P7yqHOeAmbM. „Memorialul Durerii: Figuri legendare ale rezistenței - Gheorghe Pașca de pe Valea Izei -- 46 min” 
• Lucia Hossu-Longin (2020). Memorialul Durerii - Figuri legendare ale rezistenței - Grupul de luptă al lui Adrian Mihuț. film documentar istoric. TVR 2 și Asociația Profesioniștilor de Televiziune din România (APTR). https://www.youtube.com/watch?v=tLH-b5lhgyY. „'Memorialul Durerii - Documentar TVR despre gruparea de rezistență a lui Adrian Mihuț -- 46 min” 
• Lucia Hossu-Longin (2021). Memorialul Durerii - Așezări care s-au opus comunismului - Comuna Teregova - prima parte. film documentar istoric. TVR 2 și Asociația Profesioniștilor de Televiziune din România (APTR). https://www.youtube.com/watch?v=5q0TX2vCBJk. „Memorialul Durerii - Documentar TVR despre satele care s-au opus comunismului: comuna Teregova (partea 1) -- 46 min” 
• Lucia Hossu-Longin (2021). Memorialul Durerii - Așezări care s-au opus comunismului - Comuna Teregova - a doua parte. film documentar istoric. TVR 2 și Asociația Profesioniștilor de Televiziune din România (APTR). https://www.youtube.com/watch?v=YX8DLkyasZY. „Memorialul Durerii - Documentar TVR despre satele care s-au opus comunismului: comuna Teregova (partea a 2-a) -- 47 min” 
• Vasile Monteanu (28 mai 2022). Lecția de Istorie-Rezistența Antisovietică din Basarabia/28.05.2022. film documentar istoric. TVR Modolva. https://www.youtube.com/watch?v=q1OwuIbLRf8. „O LECȚIE de ISTORIE despre Rezistența Antisovietică din Basarabia cu istoricul Ion Țurcanu -- 58 min” 
• Claudiu-Crist​ian Prisecaru (2022). ISTORIA CUM (NU) AI ȘTIUT-O! EP.1 - Nicolae Ciurică, ultimul partizan din România - partea I. film documentar istoric. Sebastian Grigore, Dragos-George Cheptanaru & Claudiu-Crist​ian Prisecaru și Carpathian Motion Pictures. https://www.youtube.com/watch?v=jGcBGyJRAGg. „Documentar și interviul lui Nicolae Ciurică - Pagina de prezentare a filmelor Carpathian Motion Pictures -- 60 min” 
• Claudiu-Crist​ian Prisecaru (2022). ISTORIA CUM (NU) AI ȘTIUT-O! EP.2 - Nicolae Ciurică, ultimul partizan din România - partea II. film documentar istoric. Sebastian Grigore, Dragos-George Cheptanaru & Claudiu-Crist​ian Prisecaru și Carpathian Motion Pictures. https://www.youtube.com/watch?v=_zWJ702nYCM. „Documentar și interviul lui Nicolae Ciurică - Pagina de prezentare a filmelor Carpathian Motion Pictures -- 59 min” 
• Claudiu-Crist​ian Prisecaru (2022). ISTORIA CUM (NU) AI ȘTIUT-O! EP.3 - Nicolae Ciurică, ultimul partizan din România - partea III. film documentar istoric. Sebastian Grigore, Dragos-George Cheptanaru & Claudiu-Crist​ian Prisecaru și Carpathian Motion Pictures. https://www.youtube.com/watch?v=C4JT863mXGo. „Documentar și interviul lui Nicolae Ciurică - Pagina de prezentare a filmelor Carpathian Motion Pictures -- 56 min” 

Ficțiuni și adaptări cinematografice

• Binecuvântată fii, închisoare - Nicolae Mărgineanu (regizor și producător) (8 noiembrie 2001). Binecuvântată fii, închisoare. film 16/9. Nicolae Mărgineanu. https://www.youtube.com/watch?v=vKmlejIL5Eg. „Adaptarea cinematografică a scrierii cu caracter autobiografic a scriitoarei Nicole Valéry-Grossu „Bénie sois-tu, prison”” , redactată în limba franceză și publicată în Franța. În limba română, a fost tradusă cu titlul „Binecuvântată fii, închisoare” și a fost publicată la Editura Univers din București, în anul 1997, iar ediția a doua în 2002.
• Portretul luptătorului la tinerețe - Constantin Popescu (regizor); Titi Popescu (producător) (13 februarie 2010). Portretul luptătorului la tinerețe. film 16/9. Titi Popescu. https://www.youtube.com/watch?v=62Bk7mbE3YY. „Film despre viata lui Ion Gavrilă Ogoranu si a grupului său de luptători anticomuniști” 
• Poarta Albă - Nicolae Mărgineanu (regizor) (17 octombrie 2014). Poarta Albă. film 16/9. Nita Chivulescu. https://www.youtube.com/watch?v=LabZlcaBppo. „Frescă dramatică despre unul dintre cele mai groaznice lagăre de concentrare comuniste din România, pe Canalul Dunăre-Marea Neagră. Numeroși participanți la Rezistența anticomunistă au fost trimiși și au pierit acolo” 

Analiza, consiliere și corecturi

• Cosmin Budeancă, istoric, cercetător, expert la IICCMER, consiliere și contacte, 2013-2017.
• Dorin Dobrincu, istoric specializat în rezistența anticomunistă din România, corecții, 2017.
• Liviu Țăranu, cercetător la C.N.S.A.S, informații și analize cu privire la mișcarea legionară după 1945, 2016-2017.
• Lucian Vasile, cercetător la IICCMER, Șef al Biroului Educație și Memorie, corectură și traducere în limba română, 2013-2016.
• Alexandru Pătrașcu, autor blogului Despre demnitate (Despre demnitate - Povestea unor oameni (aproape) necunoscuți) și intervievatorul lui Gavril Vatamaniuc (luptător în rezistență), Sursa informații inedita și contacte la IICCMER, traducere în limba română, 2013-2017.

Referințe

+Teodor Șușman și grupul său de rezistență: cărți, documente și articole de presă publicate din 1999.

+Nicolae Dabija și grupul Frontul Apărării Naționale, Corpul de Haiduci: cărți, documente și articole de presă publicate din 1993.

+Colonel Ion Uță și grupul său de rezistență: cărți, documente și articole de presă publicate din 1993.

+Gogu Puiu și grupul Haiducii Dobrogei: cărți, documente și articole de presă publicate din 1993.

+Ion Gavrilă Ogoranu și grupul Carpatin Făgărășan: cărți, documente și articole de presă publicate din 1993.

+Toma Arnăuțoiu și grupul Haiducii Muscelului: cărți, documente și articole de presă publicate din 1995.

+Victor Lupșa și grupul Vlad Țepeș II: cărți, documente și articole de presă publicate din 2005.

+Alte referințe :

Vezi și

Articole conexe

• Anticomunism
• Blocul răsăritean
• Istoria României
• Lovitura de stat de la 23 august 1944
• Memorialul Sighet
• Războiul Rece
• Republica Socialistă România
• Revolta de la Brașov
• Revoluția Română din 1989
• Securitatea
• Soldati blestemati ^{⁠(fr )[&page=Soldats+maudits&targettitle=Soldati+blestemati traduceți]} (Rezistență în Polonia)
• Armata Insurecțională Ucraineană (Rezistența anticomunistă în Ucraina)
• Frații pădurii (Rezistența anticomunistă în statele baltice)
• Goryani ^{⁠(en )[&page=Goryani&targettitle=Goryani traduceți]} (Rezistență în Bulgaria)
• Armata Neagră (Rezistență în Basarabia)

Legături externe

• Ordonanță de Urgență privind decorația Crucea Comemorativă a Rezistenței Anticomuniste - Înființarea Crucii Comemorative a Rezistenței Anticomuniste, prin ordonanță de urgență a Guvernului României din 29 iunie 2000. Pagina descriptivă a crucii memoriale : Crucea Comemorativă a Rezistenței Anticomuniste.
• Comisia Prezidențială Pentru Analiza Dictaturii Comuniste Din România / Raport Final, 2006 - Raport final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, 2006, Președinte al Comisiei: Vladimir Tismăneanu.
• Communistcrimes.org - Site-ul internet estonian dedicat crimelor comunismului, pagina despre România.