Sari la conținut

Guvernul Emil Boc (2)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Guvernul Emil Boc II

al 119-lea Guvern al al României
'

Data formării
Data dizolvării
Oameni și organizații
Prim-ministru Emil Boc
Șeful statului Traian Băsescu
Număr total de miniștri 18
Partide membre

Guvern de coaliție majoritară

Partide de opoziție
Uniunea Social Liberală (după 2011) compusă din
Liderii opoziției
Istoria
Alegeri precedente 2008
Mandatul legislativului 2008–2012
Precedent Guvernul Emil Boc (1)
Succesor Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu
Modifică text Consultați documentația formatului
Pentru guvernul român în funcție între 22 decembrie 2008 și 23 decembrie 2009, vedeți Guvernul Emil Boc (1).
Guvernul Boc (2) la învestire

Guvernul Emil Boc (2) este un guvern al României, în funcție din 23 decembrie 2009 (când a primit votul de învestitură din partea Parlamentului[1]) până la 6 februarie 2012, când, după ce prim-ministrul a depus mandatul guvernului, succesorul acestuia, guvernul Ungureanu, a primit votul de învestitură al Parlamentului.

Coaliția care a susținut acest guvern a fost formată din Partidul Democrat Liberal, Uniunea Democrată Maghiară din România și Uniunea Națională pentru Progresul României, partid format în jurul unor parlamentari independenți care au demisionat sau au fost demiși din partidele ce i-au susținut la alegerile din 2008.

Contextul venirii la putere

[modificare | modificare sursă]

După alegerile legislative din 2008, niciun partid nu a obținut suficiente mandate pentru a forma singur guvernul.[2] O coaliție între Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Democrat-Liberal (PD-L) a susținut imediat după alegeri un guvern condus de Emil Boc.[3][4] În preludiul alegerilor prezidențiale din 2009, PSD s-a retras de la guvernare și guvernul Boc a fost demis prin moțiune de cenzură, la data de 13 octombrie.[5] A fost pentru prima oară, în istoria post-decembristă, când un guvern este demis de către Parlament, prin adoptarea unei moțiuni[6]. Campania electorală a acestor alegeri s-a suprapus peste această criză politică, criză care, alături de cea economică, a constituit principala temă de dezbateri în campanie. Candidatul PSD, Mircea Geoană, a propus în campania electorală o coaliție cu PNL și UDMR cu un guvern condus de Klaus Johannis,[7] dar Traian Băsescu a fost reales cu propunerea sa pentru o guvernare de dreapta.[8][9] Un prim candidat la funcția de prim ministru propus de Băsescu, Lucian Croitoru, fusese respins de parlament,[10] iar candidatura lui Liviu Negoiță era la acel moment înghețată în legislativ.[11] După ce propunerea de intrare la guvernare alături de PD-L adresată PNL a fost refuzată, președintele a mediat o coaliție a PD-L cu UDMR, minoritățile naționale și grupul parlamentarilor independenți. Liviu Negoiță și-a depus mandatul, iar Emil Boc a fost propus pentru un nou mandat de premier și a fost validat la 23 decembrie 2009.[1] Parlamentarii independenți au format mai târziu Uniunea Națională pentru Progresul României, formațiune politică cu orientare declarată de centru-stânga.[12][13]

Componența

[modificare | modificare sursă]
Prim-ministru Nume Partid În funcție din Până la
Prim-ministru al României Emil Boc PDL 23 decembrie 2009 6 februarie 2012[14]
Vice-prim-ministru Nume Partid În funcție din Până la
Vice-prim-ministru Béla Markó UDMR 23 decembrie 2009 9 februarie 2012
Portofolii Nume Partid În funcție din Până la
Ministerul de Justiție Cătălin Predoiu Independent 23 decembrie 2009 [t 1] 9 februarie 2012
Ministerul Apărării Naționale Gabriel Oprea UNPR[t 2] 23 decembrie 2009 9 februarie 2012
Ministerul Culturii Hunor Kelemen UDMR 23 decembrie 2009 9 februarie 2012
Ministerul Agriculturii Mihail Dumitru Independent 23 decembrie 2009 3 septembrie 2010
Valeriu Tabără[15] PDL 3 septembrie 2010 9 februarie 2012
Ministerul Sănătății Publice Attila Cseke UDMR 23 decembrie 2009 17 august 2012
Ladislau Ritli UDMR 17 august 2011 9 februarie 2012
Ministerul Afacerilor Externe Teodor Baconschi PDL[t 3] 23 decembrie 2009 23 ianuarie 2012
Cristian Diaconescu UNPR 24 ianuarie 2012 9 februarie 2012
Ministerul Economiei și Comerțului Adriean Videanu PDL 23 decembrie 2009 3 septembrie 2010
Ion Ariton[15] PDL 3 septembrie 2010 9 februarie 2012
Ministerul Finanțelor Publice Sebastian Vlădescu PDL 23 decembrie 2009 3 septembrie 2010
Gheorghe Ialomițianu[15] PDL 3 septembrie 2010 9 februarie 2012
Ministerul Muncii Mihai Șeitan PDL 23 decembrie 2009 3 septembrie 2010
Ioan Botiș[15] PDL 3 septembrie 2010 3 iunie 2011
Sebastian Lăzăroiu PDL 3 iunie 2011 19 septembrie 2011
Sulfina Barbu PDL 19 septembrie 2011 9 februarie 2012
Ministerul Mediului László Borbély UDMR 23 decembrie 2009 9 februarie 2012
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Radu Berceanu PDL 23 decembrie 2009 3 septembrie 2010
Anca Boagiu[15] PDL 3 septembrie 2010 9 februarie 2012
Ministerul Administrației și Internelor Vasile Blaga PDL 23 decembrie 2009 27 septembrie 2010
Traian Igaș PDL 27 septembrie 2010 9 februarie 2012
Ministerul Educației, Cercetării și Inovării Daniel Funeriu PDL 23 decembrie 2009 9 februarie 2012
Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului Elena Udrea PDL 23 decembrie 2009 9 februarie 2012
Ministerul Comunicațiilor și al Societății Informaționale Gabriel Sandu PDL 23 decembrie 2009 3 septembrie 2010
Valerian Vreme[15] PDL 3 septembrie 2010 9 februarie 2012
Ministerul Afacerilor Europene Leonard Orban[16] Independent 20 septembrie 2011 activitate continuată în guvernul următor
  1. ^ Mandatul său a început de fapt în 29 februarie 2008, în timpul guvernului Tăriceanu.
  2. ^ Inițial independent, a devenit membru fondator al UNPR pe parcursul mandatului
  3. ^ Inițial independent, înscris în PDL pe parcursul mandatului

Politica fiscală și economică

[modificare | modificare sursă]

Guvernul a venit la putere după o criză politică prelungită, coroborată cu efectele unei crize economice. Pentru echilibrarea bugetului, guvernul român avea nevoie de o tranșă a unui împrumut de la Fondul Monetar Internațional, instituție care, însă, a blocat această tranșă până la adoptarea bugetului pe anul 2010, buget care a intrat în dezbaterea Parlamentului la scurt timp după învestitura guvernului. Deși politica guvernului a fost menținerea cotei unice de impozitare, ministrul de finanțe, Sebastian Vlădescu, s-a opus oricărei încercări de a reduce contribuțiile la Asigurările Sociale și alte obligații fiscale, promițând însă că 2010 „va fi primul an în care renaște speranța”.[17]

Creșterea veniturilor la bugetul de stat

[modificare | modificare sursă]

Vlădescu, de acord cu ministrul muncii, Mihai Șeitan, au propus și impozitarea și încasarea de contribuții la asigurările sociale din contractele pentru drepturi de autor;[18] vicepremierul Markó a afirmat în legătură cu această propunere că oamenii care produc creații culturale trebuie să fie protejați de vitregiile unei economii în criză, dar că măsura ar putea ajuta la plata pensiilor celor care au practicat profesii libere;[19] ministrul culturii Kelemen s-a opus și el acestei propuneri.[20]

Bugetul pe anul 2010 a fost prima grijă a guvernului după investitură, deoarece adoptarea sa era deja în întârziere. El a fost adoptat în ziua de 15 ianuarie 2010 și a fost un buget de austeritate, în condițiile scăderii drastice a încasărilor bugetare din cauza crizei economice. În scopul echilibrării bugetului, s-a renunțat la reducerea de impozit a microîntreprinderilor (care trebuia să plătească un impozit de 3%), acest impozit aplicat microîntreprinderilor fiind adus la nivelul cotei unice de 16%.[21]

Pe termen mai lung, ministrul finanțelor a propus și schimbarea schemei de impozitare a proprietăților imobiliare la valoarea lor reală, ceea ce ar duce la creșterea impozitelor locale.[22]

Printr-o ordonanță de urgență aplicabilă de la 1 iulie 2010, guvernul a impus noi impozite, lărgind baza de impozitare. Astfel, tichetele cadou, de masă, de creșă și de vacanță, precum și plățile compensatorii au fost asociate salariului și impozitate; cotele de cheltuială forfetară acordate veniturilor din dreptul de autor s-au înjumătățit; s-au impus impozite pe veniturile din dobânzi; cota de impunere anticipată pentru tranzacțiile cu valută la termen a fost crescută de la 1% la 16%, iar cea pentru câștigurile din jocuri de noroc a fost stabilită la 25%. De asemenea, guvernul a impus taxe locale suplimentare pe care trebuie să le plătească cei care dețin mai mult de o clădire, impozit care crește progresiv cu cât sunt deținute mai multe clădiri în afara celei de domiciliu.[23]

Reducerea cheltuielilor bugetare

[modificare | modificare sursă]

Pe 27 aprilie 2010, o delegație de la FMI a vizitat România pentru a evalua acordul stand-by încheiat între această țară și instituția financiară și pentru a decide dacă va elibera sau nu a cincea tranșă a acestui împrumut. Delegația și-a prelungit șederea până la 9 mai,[24] timp în care a avut mai multe întâlniri cu guvernul și cu opoziția. Delegația a constatat că, în condițiile continuării recesiunii,[25] deficitul bugetar al României este mai mare decât cel asumat în acordul stand-by și a cerut guvernului echilibrarea acestuia. La început, au circulat zvonuri privind o creștere a cotei unice de impozitare sau a taxei pe valoarea adăugată,[26] dar președintele Traian Băsescu a intervenit și a cerut guvernului reducerea cheltuielilor bugetare, începând cu pensiile și cu fondul de salarii pentru instituțiile finanțate de la buget.[27] Emil Boc a anunțat, în final, un pachet de măsuri de austeritate, printre care reducerea cu 15% a pensiilor, a ajutoarelor sociale, eliminarea celui de-al treisprezecelea salariu, reducerea fondului de salarii din sistemul bugetar din anul 2011, eliminarea scutirii de impozitare a specialiștilor din domeniul tehnologiei informației, reducerea cu 25% a salariilor din companiile de stat și impozitarea progresivă a proprietăților imobiliare.[28][29]

Deși s-a confruntat cu proteste sindicale ale angajaților din sectorul bugetar și ale pensionarilor,[30] și a făcut unele concesii, guvernul a promovat prin asumarea răspunderii un pachet de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare. Prin acest pachet, guvernul a redus salariile angajaților din sistemul bugetar cu 25% și pensiile cu 15%; guvernul a menținut salariul minim pe economie la același nivel (600 de lei), pensia minimă garantată și venitul minim garantat pe o perioadă de 7 luni, până la 31 decembrie 2010; alte măsuri de restructurare a administrației ar urma să permită creșterea salariilor din anul următor.[31] Opoziția a depus o moțiune de cenzură, care însă nu a fost adoptată de parlament, în ciuda unor voturi date în favoarea ei chiar de unii membri ai coaliției de guvernare.[32] Curtea Constituțională a declarat, însă, neconstituționale articolele ce modificau cuantumul pensiilor, motivând decizia prin faptul că este afectat dreptul constituțional la pensie.[33] Legea a fost modificată apoi în Parlament prin eliminarea pasajelor declarate neconstituționale, fiind limitată la reducerea salariilor în sistemul bugetar.[34] Pentru a compensa imposibilitatea economisirii de fonduri la bugetul de stat prin reducerea pensiilor, guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care a mărit taxa pe valoarea adăugată de la 19% la 24%.[35]

Infrastructură

[modificare | modificare sursă]

Radu Berceanu, ministrul transporturilor, a stabilit ca obiectiv construirea în 2010 a 101,46 km de autostrăzi, respectiv diferite porțiuni din autostrada A3, dar a avertizat că bugetul ministerului este redus, cele 10,8 miliarde de lei primite la începutul anului fiind insuficiente pentru derularea tuturor proiectelor.[36] Pe lângă segmentele de autostradă ce urmează a fi date în folosință în 2010, guvernul a semnat la 18 ianuarie 2010 contractul pentru construirea segmentului Comarnic–Brașov al acestei autostrăzi, prima porțiune de autostradă din România ce urma a fi construită în concesiune.[37] Trei luni mai târziu, însă, la limita perioadei în care se putea renunța la contract fără penalizări, concernul Vinci-Aktor, care câștigase licitația, a anunțat că nu a reușit să atragă fonduri pentru demararea proiectului, și astfel a fost nevoit să rezilieze contractul.[38]

Guvernul a semnat un acord de împrumut cu Banca Europeană de Investiții pentru construirea liniei de metrou Universitate–Drumul Taberei în București și a inițiat un proiect de lege care trebuie aprobat de Parlament pentru începerea procedurilor de atribuire.[39]

Servicii publice și politici sociale

[modificare | modificare sursă]

Sănătate

[modificare | modificare sursă]

Ministrul sănătății Attila Cseke a propus la începutul lui 2010 introducerea unei taxe pe produsele fast food, menită să finanțeze programe de sănătate și investiții în infrastructura sistemului sanitar și, pe termen lung, să descurajeze consumul de produse alimentare nesănătoase.[40] Propunerea s-a concretizat prin lansarea în dezbatere publică a unui proiect de lege în acest sens, care întâmpină opoziție din partea patronatelor din industria alimentară.[41] În martie 2010, Partidul Național Liberal, de opoziție, a depus o moțiune simplă împotriva ministrului sănătății, moțiune intitulată La sănătate nimic nu e sănătos, prin care a cerut alocarea unui procent de cel puțin 6% din Produsul Intern Brut acestui minister, precum și depolitizarea managementului instituțiilor din subordinea sa.[42] La dezbaterea acestei moțiuni, ministrul Cseke a acuzat unele zvonuri care derutau dezbaterea publică asupra proiectului taxării alimentelor nesănătoase și a mulțumit opoziției liberale pentru susținerea acestui proiect.[43]

În vederea reducerii risipei de fonduri bugetare, ministrul Cseke a promovat o ordonanță de urgență prin care se reglementau concediile medicale, astfel încât ele să nu mai poată fi acordate abuziv. Ordonanța prevede amenzi pentru acordarea de concedii medicale fără justificare și măsuri de control ale persoanelor aflate în astfel de concediu și a început să fie aplicată din luna iunie 2010.[44]

Programe sociale

[modificare | modificare sursă]

La început de mandat, guvernul Boc s-a pronunțat pentru continuarea programului Prima Casă, program inițiat de executivul anterior, cu scopul de a ușura achiziția unei prime locuințe de persoanele care nu au fost niciodată proprietari și de a ajuta industria de construcții de locuințe. În noua guvernare, programul urmează să se orienteze exclusiv către imobilele nou construite.[45] Ministrul dezvoltării regionale, Elena Udrea, a propus ca locuințele ANL să fie vândute chiriașilor la prețuri sub cele ale pieței pentru ca banii obținuți să se investească în infrastructură urbană și în reabilitarea blocurilor vechi.[46] Același ministru dorește ca începând cu a doua jumătate a anului 2010 să demareze un proiect de construire de locuințe pentru profesioniștii ce doresc să activeze în mediul rural.[47]

Cultură și educație

[modificare | modificare sursă]

Ministrul culturii Hunor Kelemen și-a propus ca în fiecare municipiu să existe cel puțin un cinematograf funcțional; deși bugetul pe primul an de guvernare este unul de austeritate și nu permite realizarea acestui scop, ministrul a declarat că parteneriatele locale ar putea pune acest proiect în mișcare.[20]

Politica externă

[modificare | modificare sursă]

Ministrul de externe Teodor Baconschi s-a pronunțat la începutul mandatului pentru o „reinventare” a relației cu Federația Rusă, afirmând că relațiile internaționale nu pot fi definite în termenii declarațiilor inflamatoare din campania electorală și pronunțându-se pentru o revenire la pragmatism. Un alt obiectiv al politicii externe este aderarea României la spațiul Schengen în 2011, proces în care Baconschi a identificat întârzieri pentru care a acuzat electoralismul și criza politică.[48]

Relațiile cu Republica Moldova

[modificare | modificare sursă]

După cum a arătat președintele Traian Băsescu, aflat la începutul celui de-al doilea mandat în funcție, relațiile cu Republica Moldova sunt un punct important în politica externă a României, schimbările politice din această țară fiind o premisă bună pentru îmbunătățirea relațiilor bilaterale.[49] Prima vizită în străinătate a președintelui în noul mandat a fost cea efectuată în Republica Moldova, în perioada 26–27 ianuarie 2010, așa cum a fost cazul și în primul său mandat, dar de această dată Traian Băsescu a mers la Chișinău însoțit de mai mulți membri ai guvernului, inclusiv șase miniștri.[50] În perioada premergătoare acestei vizite, Ministrul de Externe Baconschi a organizat la Bruxelles un grup informal de „prieteni ai Moldovei” cu scopul de a implica mai activ Uniunea Europeană în problemele acestui stat aflat în imediata sa vecinătate.[51] Același ministru a mai declarat în mai multe rânduri că Republica Moldova este „proiectul de suflet” al României și, la lansarea cărții Cominternul de Gheorghe Cojocaru, a arătat că moldovenismul este „un construct etnic și geopolitic artificial”, ale cărui „efecte nocive și daune colaterale se văd și astăzi în Republica Moldova”.[52]

În cadrul vizitei din ianuarie 2010, România s-a angajat pentru sprijinul integrării europene a Republicii Moldova, printr-un ajutor economic de 100 milioane de euro și a anunțat pregătirea conectării infrastructurii energetice și a conductelor de gaze dintre cele două țări.[53] La această întâlnire s-a semnat acordul privind micul trafic de frontieră între cele două țări, prin care cetățenii rezidenți în apropierea graniței comune pot călători liber în regiunile apropiate din țara vecină cu ajutorul unor permise valabile 2 ani (cu posibilitate de prelungire până la 5 ani) și care se obțin folosind o procedură mai simplă decât vizele. Acordul a intrat în vigoare în ziua de 26 februarie 2010.[54]

Relațiile cu NATO

[modificare | modificare sursă]

În ianuarie 2010, România a decis suplimentarea trupelor trimise în Afganistan cu încă 600 de militari.[55] Decizia a fost anunțată aliaților din NATO în ianuarie 2010 la conferința de la Londra pe tema Afganistanului.[56]

României i s-a propus în februarie 2010 de către Statele Unite participarea la un proiect militar defensiv prin care mai multe zone din Europa ar fi protejate împotriva unor posibile atacuri cu rachete balistice din Iran. Președintele Băsescu a anunțat, în urma unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării că România acceptă amplasarea pe teritoriul său a unor sisteme de interceptare a rachetelor.[57] Acordul a fost semnat în cele din urmă la Washington, DC de către ministrul Baconschi în cadrul unei vizite efectuate de o delegație în frunte cu Traian Băsescu.[58]

Căderea guvernului Boc

Guvernul Boc a căzut în urma unor largi proteste populare desfășurate în marile orașe din România.

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b Redacția Știri (). „Guvernul Boc a fost investit de Parlament”. Hotnews.ro. 
  2. ^ Marius Mihăiescu (). „BEC, rezultate finale: Camera: PD-L 115 mandate, PSD-PC 114, PNL 65 si UDMR 22 mandate. Senat: PD-L 51 mandate, PSD-PC 49, PNL 28 si UDMR 9 mandate”. Hotnews.ro. 
  3. ^ „Guvernul Boc a fost învestit de Parlament”. Cotidianul. . Accesat în . 
  4. ^ Oprea, Cristian (). „Cabinetul Boc intră la validare în Parlament”. Cotidianul. Accesat în . 
  5. ^ Roșu, Iulia; Stoica, Mihaela; Bâlă, Valentin (). „Primul Guvern după 1989 care cade prin moțiune de cenzură (254 - 176)”. Adevărul. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ PREMIERĂ: GUVERNUL BOC II A FOST DEMIS!, 13 octombrie 2009, evz.ro, accesat la 20 mai 2011
  7. ^ „Geoană: Johannis va avea ultimul cuvânt la selectarea echipei guvernamentale”. Realitatea.net. . Accesat în . 
  8. ^ „Traian Băsescu: Opțiunea mea va fi un guvern de dreapta, PD-L - PNL, condus de un premier din partea PD-L”. Realitatea.net. . Accesat în . 
  9. ^ „CCR a validat rezultatul alegerilor cu Traian Băsescu președinte”. Cotidianul. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ Rață, Marinela (). „Croitoru, respins. Boc rămâne premier”. Evenimentul zilei. Accesat în . 
  11. ^ „Procedura de învestire a guvernului Negoiță în Parlament a depășit termenul legal”. Antena 3. . Accesat în . 
  12. ^ D.G. (). „Marian Sarbu a fost ales presedinte al UNPR. Lansarea oficiala- in Piata Revolutiei cu muzica de opereta si control strict”. Hotnews.ro. Accesat în . 
  13. ^ D.G., I.B. (). „PDL si UNPR au semnat un protocol de sustinere guvernamentala si parlamentara. Cristian Preda: Un protocol semnat cu un partid de dezertori”. Hotnews.ro. Accesat în . 
  14. ^ Guvernul a rămas în continuare în funcție, fiind condus temporar de ministrul de justiție Cătălin Predoiu. „Cătălin Predoiu, desemnat de Băsescu premier interimar”. România liberă. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ a b c d e f Neagu, Alina (). „Președintele Traian Băsescu a semnat decretele de numire în funcție a celor 6 noi miniștri”. Hotnews.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ „Undă verde pentru Ministerul Afacerilor Europene”. Televiziunea Română. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ R.P. (). „Sebastian Vladescu: In 2010, taxele raman asa cum sunt acum. Va fi primul an în care speranta renaste”. Hotnews.ro. 
  18. ^ R.P. „Sebastian Vladescu, ministrul Finantelor: Sunt de acord cu impozitarea drepturilor de autor / Mihai Seitan, ministrul Muncii: Vrem ca angajatorii sa plateasca CAS la contractele pentru drepturi de autor si conventii civile”. Hotnews.ro.  Text "8 ianuarie 2010" ignorat (ajutor)
  19. ^ V.M. (). „Marko Bela: Regulile economiei de piata nu trebuie sa se refere la creatia culturala”. Hotnews.ro. 
  20. ^ a b „Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, la RFI: Ar trebui sa existe cel putin un cinematograf in fiecare municipiu”. RFI, consemnat de Hotnews.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ Pârvoiu, Claudia (). „Vladescu despre impozitul de 3% pe venitul microintreprinderilor: Da, este eliminat!”. Hotnews.ro. 
  22. ^ Neagu, Alina (). „Ministrul Finantelor vrea taxarea proprietatilor la valoarea lor reala. Nivelul impozitelor ar putea sa creasca "in zona miilor de euro"”. Hotnews.ro. 
  23. ^ „Ordonanța care extinde baza de impozitare de la 1 iulie, adoptată de Guvern. Care sunt modificările aduse Codului Fiscal”. Ziarul Financiar. . 
  24. ^ A.N. (). „Delegatia FMI isi prelungeste vizita in Romania pana la 9 mai”. Hotnews.ro. 
  25. ^ Popa, Dan (). „Recesiunea continua. INS a anuntat ca scaderea economica in primele 3 luni a fost de 2,5%”. Hotnews.ro. 
  26. ^ „FMI cere Guvernului sa creasca TVA la 24% si cota unica la 20%”. Revista 22, ediția online. mai 2010. 
  27. ^ „Băsescu anunță scăderea pensiilor cu 15%, a fondului de salarii cu 25% și a subvențiilor”. Mediafax. . 
  28. ^ Stoica, Mihaela (). „Guvernul ia noi măsuri de austeritate: ne impozitează și tichetele de masă”. Adevărul. 
  29. ^ Pârvoiu, Claudia (). „Emil Boc: Salariile vor fi reduse cu 25% in companiile cu capital majoritar de stat, impozit suplimentar pentru cei care au mai multe proprietati imobiliare”. Hotnews.ro. 
  30. ^ Țepeș-Grueruș, Oana; Dan, Oana (). „Protest în Capitală: "Fie pâinea cât de rea, tot tăiați un sfert din ea"”. Evenimentul zilei. Accesat în . 
  31. ^ „Boc, într-o conferință de presă: Pensia minimă nu se reduce. Salariul minim va rămâne 600 de lei. Măsurile vor fi luate până la 31 decembrie 2010”. Gândul. . Accesat în . 
  32. ^ Rață, Marinela (). „Moțiunea a picat. Boc rămâne premier”. Evenimentul zilei. Accesat în . 
  33. ^ Mihăilescu, Robert (). „Curtea Constitutionala a publicat motivatia deciziilor privind masurile de austeritate: Dreptul constitutional la pensie nu poate fi afectat de proasta gestionare a bugetului respectiv de catre stat”. Hotnews.ro. 
  34. ^ Neagu, Alina (). „Parlamentul a votat eliminarea din legile de austeritate a articolelor declarate neconstitutionale de CCR. Legea reducerii salariilor bugetarilor merge la promulgare”. Hotnews.ro. 
  35. ^ Dincă, Mihaela; Roman, Valentin (). „Guvernul Boc dezlănțuie „Apocalipsa taxelor"”. Adevărul. 
  36. ^ Bărbulescu, Adrian (). „Berceanu ar face autostrăzi, dar nu are cu ce. În 2010, inaugurările se vor face doar pe „mici porțiuni": unde se va tăia panglica la anul”. Gândul. Accesat în . 
  37. ^ Morovan, I. (). „Autostrada Comarnic-Brasov: Costul lucrarilor - 1,2 miliarde euro. Statul roman va plati 4,8 miliarde”. Hotnews.ro. 
  38. ^ Trandafir, Teodora (). „Autostrada Comarnic-Brașov s-a dus pe apa sâmbetei”. Evenimentul zilei. Accesat în . 
  39. ^ Pârvoiu, Claudia (). „Guvernul grabeste procedurile pentru realizarea tronsonului de metrou Drumul Taberei-Universitate”. Hotnews.ro. 
  40. ^ Magda Bărăscu (). „Ministerul Sanatatii vrea sa introduca taxa pe produsele fast-food”. Hotnews.ro. Accesat în . 
  41. ^ Charter, David (). „Romanian Health Minister Attila Cseke to introduce 'fat tax' in battle against obesity” (în engleză). The Times. 
  42. ^ R.P. (). „Deputatii au inceput dezbaterile la motiunea simpla PNL impotriva ministrului Sanatatii”. Hotnews.ro. 
  43. ^ V.M. (). „Cseke i-a multumit lui Tariceanu pentru sustinerea propunerii de taxare a alimentelor nesanatoase”. Hotnews.ro. 
  44. ^ „Amenzi pentru concediile medicale acordate abuziv”. România liberă. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  45. ^ Sbirn, Cristina (). „Limitarea programului "Prima Casă" doar la locuințele noi”. Adevărul. 
  46. ^ Bărbulescu, Adrian (). „Elena Udrea: vindem locuințele ANL pentru drumuri și canalizare”. Gândul. 
  47. ^ Pârvoiu, Claudia (). „Elena Udrea: Casele construite pentru specialisti vor costa intre 30.000 si 35.000 de euro”. Hotnews.ro. 
  48. ^ Stoica, Mihaela (). „Baconschi: relația cu Rusia ar trebui reinventată dincolo de campania electorală”. Adevărul. 
  49. ^ Niculescu, Luca (). „Politica externa: de la axa Washington-Londra la Basarab I”. RFI România, citat de Hotnews.ro. Accesat în . 
  50. ^ D.G. (). „Traian Basescu merge la Chisinau insotit de Blaga, Videanu, Udrea, Berceanu, Predoiu si Baconschi”. Hotnews.ro. Accesat în . 
  51. ^ Blăjan, Anne-Marie (). „Baconschi a lansat la Bruxelles "grupul prietenilor Moldovei"”. Hotnews.ro. 
  52. ^ Blăjan, Anne-Marie (). „Baconschi: Romania respinge ideea unei natiuni si a unei limbi moldovenesti distincte de romana. Moldovenismul e un construct artificial”. Hotnews.ro. Accesat în . 
  53. ^ Blăjan, Anne-Marie (). „Ghimpu: Romania e gata sa mai deschida un consulat in afara celor de la Cahul si Balti. Basescu: Romania nu va semna niciodata un tratat care sa redefineasca frontiera dintre Romania si Moldova”. Hotnews.ro. 
  54. ^ „Acordul de mic trafic la frontiera cu Republica Moldova a intrat în vigoare”. Agerpres. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  55. ^ D.G. (). „CSAT a aprobat suplimentarea cu 600 de militari a fortelor din Afganistan”. Hotnews.ro. 
  56. ^ Blăjan, Anne-Marie (). „Afghanistan, the London Conference: Ministrul Baconschi va comunica la evenimentul din Anglia decizia de suplimentare a trupelor romane trimise in Afghanistan”. Hotnews.ro. 
  57. ^ D.G. (). „Romania va gazdui scutul american antiracheta la invitatia SUA. Decizia trebuie ratificata de Parlament”. Hotnews.ro. 
  58. ^ Rata, Marinela (). „Washington: Baconschi și Clinton au semnat acordul privind scutul antirachetă. Băsescu s-a întâlnit cu Obama”. România Liberă. [nefuncțională]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Precedat(ă) de:
Guvernul Emil Boc (1) 		Guvernul Emil Boc (2) Succedat(ă) de:
Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu


v • d • m
Lista guvernelor României
Guvernele de la Iași
Guvernele de la București
Principatele Române Unite
Regatul României

Brătianu · Brătianu, Ion C. (4) · Rosetti (1) · Rosetti (2) · Lascăr Catargiu (3) · Manu · Florescu (2) · Lascăr Catargiu (4) · Sturdza (1) · Aurelian · Sturdza (2) · Cantacuzino (1) · Carp (1) · Sturdza (3) · Cantacuzino (2) · Sturdza (4) · Brătianu, Ion I.C. (1) · Brătianu, Ion I.C. (2) · Carp (2) · Maiorescu (1) · Maiorescu (2) · Brătianu, Ion I.C. (3) · Brătianu, Ion I.C. (4) · Averescu (1) · Marghiloman · Coandă · Brătianu (5) · Văitoianu · Vaida · Averescu (2) · Ionescu · Brătianu, Ion I.C. (6) · Averescu (3) · Știrbey · Brătianu, Ion I.C. (7) · Brătianu, Vintilă I.C. · Maniu (1) · Mironescu (1) · Maniu (2) · Mironescu (2) · Iorga · Vaida · Vaida · Maniu (3) · Vaida · Duca · Angelescu · Tătărăscu (1) · Tătărăscu (2) · Tătărăscu (3) · Tătărăscu (4) · Goga · Cristea (1) · Cristea (2) · Cristea (3) · Călinescu · Argeșanu · Argetoianu · Tătărăscu (5) · Tătărăscu (6) · Gigurtu · Antonescu, Ion (1) · Antonescu, Ion (2) · Antonescu, Ion (3) · Sănătescu (1) · Sănătescu (2) · Rădescu · Groza (1) · Groza (2)

România comunistă
(antedecembristă 1989)
România postcomunistă
(postdecembristă 1989)
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Guvernul_Emil_Boc_(2)&oldid=16489041