Habemus papam
Habemus papam este o locuțiune latină seculară care semnifică „Avem un papă”. Ea este pronunțată de către cardinalul protodiacon la ieșirea dintr-un conclav, de la balconul central al Bazilicii Sfântul Petru de la Vatican, pentru a anunța orașului[2] și lumii întregi (în latină urbi et orbi) identitatea noului ales precum și numele pe care acesta și l-a asumat.[3]
Formula în întregime
[modificare | modificare sursă]| Formula în latină | Traducerea în română |
|---|---|
| Annuntio vobis gaudium magnum: habemus papam. Eminentissimum ac reverendissimum dominum, dominum [prenumele celui ales], Sanctae Romanae Ecclesiae cardinalem [numele de familie a celui ales], qui sibi nomen imposuit [numele sub care va domni cel ales] |
Vă anunț o mare bucurie: avem un papă. Foarte eminentul și foarte cuviosul domn, domnul [prenumele celui ales], cardinal al sfintei Biserici Romane [numele de familie al celui ales], care și-a luat numele de [numele sub care va domni cel ales]. |
Textul este inspirat parțial de Evanghelia după Luca (2: 10-11), care conține cuvintele îngerului care anunță păstorilor nașterea lui Mesia: „Nu vă fie teamă, căci iată, vă aduc o veste bună, de mare bucurie pentru întregul popor: În orașul lui David vi s-a născut astăzi un Mântuitor; el este Hristos Domnul”.[4]
Trebuie remarcat faptul că în Vulgata, traducerea în latină a Bibliei, realizată de Sfântul Ieronim (aproximativ în anul 382), cuvintele folosite sunt „evangelizo vobis gaudium magnum,” în timp ce cuvântul „annuntio” a fost folosit în traducerile anterioare.
Variante
[modificare | modificare sursă]Pentru alegerile din secolul al XIX-lea, cel puțin până la Grigore al XVI-lea, formularea este „magnum gaudium” (conform, de exemplu, lui Stendhal).
Prenumele de botez al(e) celui ales sunt anunțate în limba latină, declinate la acuzativ (de exemplu: Albinum pentru Albino; Carolum pentru Karol; Iosephum pentru Joseph; Georgium Marium pentru Jorge Mario) întrucât ele sunt apoziții ale substantivului papam, complement de obiect direct al verbului habemus. Numele de familie este anunțat în forma din limba de origine, nedeclinabil (Luciani; Wojtyła; Ratzinger; Bergoglio).
Numele noului papă este uneori la acuzativ, iar alteori la genitiv. În primul caz este considerat ca apoziție a complementului direct nomen, la acuzativ, în al doilea caz este considerat drept atribut al substantivului nomen.Ambele construcții au un sens perfect echivalent.
Numeralul care urmează după substantiv este uneori enunțat, alteori este omis.
Ascultând înregistrările cu habemus papam după 1939, se constată că numele au fost enunțate, după cum urmează:
- Pium (acuzativ fără numeral) pentru Pius al XII-lea;
- Ioannis vicesimi tertii (genitiv) pentru Ioan al XXIII-lea;
- Paulum sextum (acuzativ) pentru Paul al VI-lea;
- Ioannis Pauli primi (genitiv) pentru Ioan Paul I;
- Ioannis Pauli (genitiv fără numeral) pentru Ioan Paul al II-lea;
- Benedicti decimi sexti[5] (genitiv) pentru Benedict al XVI-lea;
- Franciscum (acuzativ fără numeral) pentru Francisc.
Anunțul din 2005
[modificare | modificare sursă]Habemus papam pronunțat de cardinalul chilian Jorge Medina Estévez, la 19 aprilie 2005, în urma alegerii papei Benedict al XVI-lea a fost foarte solemn. Anunțul a fost precedat de o formulă de salut în cinci limbi: Fratelli e sorelle carissimi (italiană); Queridísimos hermanos y hermanas (spaniolă); Bien chers frères et sœurs (franceză); Liebe Brüder und Schwestern (germană); Dear brothers and sisters (engleză). Apoi protodiaconul a făcut să dureze un suspans, marcând pauze lungi între două propoziții, și o pauză scurtă înainte de anunțul prenumelui, apoi al numelui celui ales. Durata totală a luării cuvântului cardinalului a fost de 2 minute și 22 de secunde.
Anunțul din 2013
[modificare | modificare sursă]Habemus papam din 13 martie 2013, în urma alegerii papei Francisc, a fost mult mai scurt. Anunțul a fost cel clasic, însă fără salutările în mai multe limbi. Cardinalul protodiacon francez Jean-Louis Tauran nu a marcat decât pauze scurte între propoziții și niciuna înainte de enunțul prenumelor și al numelui celui ales. Luarea sa de cuvânt nu a durat în total decât 32 de secunde.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ fr Textes doctrinaux du magistère de l'Église sur la foi catholique, Éditions de l'Orante.
- ^ Orașul Roma
- ^ fr „Élection du nouveau pape, mode d'emploi”. Arhivat din original la .
- ^ Luca 2:10-11. In: Noul Testament (1992), Tradus și adnotat de Pr. Dr. Emil Pascal, p. 253.
- ^ Sexti decimi ar fi fost de preferat.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Noul Testament (1992), Tradus și adnotat de Pr. Dr. Emil Pascal, A patra ediție, neschimbată, de la 17.000 la 117.000 de exemplare, Éditions du Dialogue, Société d'éditions internationales, Paris ISBN 2-85316-007-6
Legături externe
[modificare | modificare sursă]Ultimele Habemus papam de la Pius al XII-lea la Francisc în video din arhive:
- Habemus papam din 2013 pentru alegerea papei Francisc
- Habemus papam din 2005 pentru alegerea papei Benedict al XVI-lea.
- Habemus papam din 1978 pentru alegerea papei Ioan Paul al II-lea.
- Habemus papam din 1978 pentru alegerea papei Ioan Paul I.
- Habemus papam din 1963 pentru alegerea papei Paul al VI-lea.
- Habemus papam din 1958 pentru alegerea papei Ioan al XXIII-lea.
- Habemus papam din 1939 pentru alegerea papei Pius al XII-lea
