Sari la conținut

Hans Kehrer

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Stefan Heinz

Poetul Stefan Heinz
Date personale
Nume la naștereStefan Heinz
Născut1913
Sânpetru Mic, Austro-Ungaria
Decedat18 decembrie 2009, (96 de ani)
Berlin, Germania
Cetățenie România
Germania Germania
Ocupațieactor, poet, dramaturg de limba germană
Limbi vorbitelimba germană
șvăbește din Banat Modificați la Wikidata
PseudonimHans Kehrer
StudiiDeutsche Katholische Lehrerbildungsanstalt din Timișoara
Activitatea literară
Specie literarăpoezie, proză, dramaturgie
Opere semnificative„Anul 1525 - Războiul țărănesc din Allgäu
Note
PremiiCrucea Federală pentru Merit clasa I

Hans Kehrer (n. 1913, Sânpetru Mic, județul Timiș, Banat – d. 18 decembrie 2009, Berlin [1]), este pseudonimul artistic al lui Stefan Heinz, actor, poet și dramaturg de limba germană, originar din România.

A urmat gimnaziul real (1924-1928) și școala catolică de învățători (Deutsche Katholische Lehrerbildungsanstalt) Banatia (1928-1932) din Timișoara. A profesat ca învățător în Lenauheim, județul Timiș (1933-1934), iar din 1935 până în 1942 profesor-cantor la Aluniș, județul Arad.

În 1943 a fost numit inspector școlar pentru școlile primare ale germanilor din România, la acea dată subordonate Grupului Etnic German din România. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost trimis pe Frontul de Răsărit.

După lovitura de stat de la 23 august 1944, s-a alăturat unui comitet al Grupului Etnic German, de ajutorare a refugiaților, rămânând în Vârșeț, în Districtul Banatul de Sud, în timp ce familia sa a plecat în Germania. În încercarea de a ajunge la familia sa, nu a reușit să tracă de râul Tisa, aflat în zona menținută de trupele sovietice, așa că s-a întors în Banatul românesc, unde a stat ascuns. A supraviețuit ca țesător, zilier și profesor particular, până ce familia sa a putut să revină în România și el s-a putut angaja în 1947 ca profesor la școala confesională din Bărăteaz, județul Timiș. În 1948, ca urmare a naționalizării averilor bisericești și a învățământului confesional, a rămas fără loc de muncă, pe care l-a reprimit, în mod neașteptat, în 1949. În 1951 s-a angajat la școala primară cu predare în limba germană, din Timișoara, dar nu a stat nici acolo mult, deoarece a intrat în conflict cu autoritățile, când a refuzat reorientarea predării pe baze marxist-leniniste, ceea ce i-a adus și o arestare timp de 6 săptămâni.[2]

În 1953 a fost înființată o secție germană la Teatrul Național din Timișoara, secție devenită în 1956 Teatrul German de Stat din Timișoara (Deutsches Staatstheater Temeswar). Secretar literar al instituției a fost Robert Reiter (Franz Liebhard), care a tradus în limba germană împreună cu actorul și dramaturgul Hans Kehrer piesa „Oamenii de azi” de Lucia Demetrius, piesă care a fost pusă în scenă de Rudolf Schati, în 11 decembrie 1953.[3] A lucrat la acest teatru până în 1968.

Din acel moment a participat la punerea în scenă a multor piese, continuând să joace pe scena din Timișoara. Unul din personajele preferate a fost Vetter Matz vun Hopsenitz, prin care interpreta monologuri umoristice în dialectul șvăbesc din Banat.[4] A evoluat în numeroase roluri, în spectacole precum Intrigă și iubire și Wilhelm Tell, de Friedrich Schiller, Minna von Barnhelm, de Gotthold Ephraim Lessing, Romeo și Julieta, de Shakespeare, ș.a.[5]

I-au apărut lucrări și în Banater Schrifttum, almanah editat de Uniunea Scriitorilor din România, sucursala din Timișoara (Nr. 2 (1953), Nr. 3 (1954)).[6]

A fost obligat să execute și comenzi politice, precum Kantate der Freiheit („Cantata libertății”), apărută în Suplimentul cultural al ziarului Neuer Weg cu ocazia celei de a 10-a aniversări a insurecției armate de la 23 august 1944.[7]

Din 1980, Hans Kehrer a trăit în Bielefeld, Germania.[8]

Aflat în Germania, orașul Altusried i-a comandat o piesă de teatru cu titlul Anno 1525 – Bauernkrieg im Allgäu („Anul 1525 - Războiul țărănesc din Allgäu”). Cu această piesă comemorativă au fost date 29 de reprezentații, la care au luat parte până la 500 de actori și 124.000 de spectatori.[9]

Hans Kehrer a fost bunicul regizorului și muzicianului Hanno Höfer.

La data de 26 iulie 2001, el a fost decorat cu "Crucea Federală pentru Merit clasa I" (Bundesverdienstkreuz 1. Klasse) pentru lucrările sale literare și culturale în serviciul de conaționalilor săi vechi și noi.[1]

Aceasta este o selecție, lista completă este la pagina sa personală de internet.[1]

  • Pipatsch - Buch / Prosa in Banater schwäbischer Mundart, Editura Facla Verlag, Timișoara, 1972 (Proză în dialectul șvăbesc din Banat; coautori Nikolaus Berwanger și Ludwig Schwarz)
  • Gschichte vum Vetter Matz,Editura Facla, Timișoara, 1979 (semnat Hans Kehrer)
  • Im Zangengriff der Zeiten / Ein langes Leben- in kurzen Geschichten ADZ Verlag, București 2001 (semnat Stefan Heinz-Kehrer) [10]

Dramaturgie

  • Meister Jakob und seine Kinder (dramatizare de Hans Kehrer după Adam Müller-Guttenbrunn).[11] (1977)
  • Die zwei Schwestern. Eine schwäbische Passion (1980)
  • Anno 1525 - Bauernkrieg im Allgäu, (1986) [1]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c d „Homepage von Hans Kehrer”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Heinz, Stefan (Pseudonym Hans Kehrer) Lehrer, Schauspieler, Schriftsteller
  3. ^ „Jumătate de veac în slujba muzei Thalia și a timișorenilor”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Veranstaltungen”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Stefan Heinz Kehrer
  6. ^ ARTINTRANS - Verein für internationale künstlerische Zusammenarbeit[nefuncțională]
  7. ^ Die Kulturbeilage zum „Neuen Weg“[nefuncțională]
  8. ^ „Hans Kehrer (Autor)”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „1525 - Bauernkrieg im Allgäu". Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ William Totok: O viata în anecdote. Memoriile lui Stefan Heinz-Kehrer, în: Observator cultural, Nr. 203 - 13 ianuarie 2004
  11. ^ Mundarten im Blickpunkt