Sari la conținut

Hanul de la Orății (pictură de Nicolae Grigorescu)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol dezvoltă secțiunea Opera a articolului principal Nicolae Grigorescu.
Hanul de la Orății

Hanul de la Orăţii - pictură de Nicolae Grigorescu
Descriere generală
ArtistNicolae Grigorescu  Modificați la Wikidata
Datarenedatat
Materialepânză[*]  Modificați la Wikidata
Genarta peisajului  Modificați la Wikidata
Dimensiuni32,5 cm×55,5 cm
AmplasareMuzeul Național de Artă al României  Modificați la Wikidata, București  Modificați la Wikidata
ColecțieMuzeul Național de Artă al României  Modificați la Wikidata
Curent artisticimpresionism  Modificați la Wikidata
Articole despre Nicolae Grigorescu
Capodopere Cronologie
Familie Începuturi
Studii 1870-1877

Hanul de la Orății este o pictură realizată de artistul român Nicolae Grigorescu. Lucrarea nu a fost datată, dar a fost semnată în partea stângă jos a ei. Tabloul aparține astăzi Muzeului Național de Artă al României.

Motivul și locul pe care Grigorescu l-a înfățișat în acest tablou, a fost pictat în mai multe variante începând din anul 1877.[1] Hanul Orății a existat în realitate, el fiind localizat în acele vremuri pe șoseaua dintre Ploiești și Brașov, în apropiere de localitatea Posada.[1] După cum se știe, pictorul român a fost de multe ori la Posada, mai ales în ultima perioadă a carierei sale.[1]

Descrierea scenei este simplă: un car cu boi merge agale în lumina solară de amiază, pe drumul care trece, dintre dealurile aflate în spate, prin fața hanului, în timp ce, în partea dreaptă a pânzei, alte care au poposit pentru odihnă.[1] Dacă descriere a fost simplă, peisajul este vast și complex.[1] Toate elementele compoziției ca - animalele, oameni, colinele din depărtare, zidurile și arhitectura vechii clădiri și văzduhul înalt, au fost surprinse într-o notă exactă, delimitând și evidențiind raporturile definitorii și adevărate.[1]

În această lucrare, Nicolae Grigorescu s-a dovedit a fi un pictor capabil de a sugera fizionomia pestriță a grupurilor de țărani.[1] Această calitate a fost dovedită anterior în celebrele sale bâlciuri, în care numai ochiul unui peisagist a putut să înțeleagă caracteristicile specifice ale priveliștilor de deal și de câmpie din România.[1] Hanul Orății este învăluit în lumina unei zile de amiază în plină vară și felul cum a înfățișat boii, arată că artistul a fost un strălucit pictor animalier.[1]

Unui tablou ca Hanul Orății, i se potrivește caracterizarea dată de Delavrancea peisajelor grigoresciene:

„Carele, mulțimea, înălțimile, turmele, pădurile se duc sau se apropie nu numai prin formele lor crescânde sau descrescânde, ci mai ales prin intensitatea și stingerea cromatică a tonurilor, de la vigoarea din primele planuri și până la visul aerian din fundul transparent, adeseori misterios ca o poartă a infinitului.”[1][2]
-- Barbu Ștefănescu Delavrancea: citat preluat din Mircea Popescu: N. Grigorescu, seria Arta pentru toți, Editura Meridiane, București, 1962, pag. 28
  1. ^ a b c d e f g h i j Mircea Popescu... pag.28
  2. ^ Barbu Ștefănescu Delavrancea: citat preluat din Alexandru Cebuc: Grigorescu, București, 2008, pag. 19
  • Alexandru Vlahuță: Pictorul Nicolae Grigorescu, București, 1910
  • Virgil Cioflec: Grigo­rescu, Editura Cultura Națională, București, 1925
  • George Oprescu: Nicolae Grigorescu, 2 vol. București, 1961-1962
  • Grigorescu - Album comemorativ la 100 de ani de la decesul lui artistului, editat de Muzeul Național de Artă al României cu ocazia expoziției retrospective „Grigorescu pictor al naturii” desfășurată la Galeria de Artă Românească Modernă a muzeului, texte de Mariana Vida și Monica Enache, coordonator Rodica Matei, București, 25 octombrie 2007
  • Mircea Popescu: N. Grigorescu, seria Arta pentru toți, Editura Meridiane, București, 1962

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Nicolae Grigorescu