Sari la conținut

Harry Maione

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Harry Maione
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
New York City, New York, SUA Modificați la Wikidata
Decedat (33 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Ossining, New York, SUA Modificați la Wikidata
ÎnmormântatSt. John Cemetery[*][[St. John Cemetery (cemetery in Middle Village, Queens, New York City)|​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluipedeapsa cu moartea (electrocutare) Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Activitate
Condamnat pentrucrimă  Modificați la Wikidata

Harry „Happy” Maione (n. , New York City, New York, SUA – d. , Ossining, New York, SUA) a fost un gangster din New York care a activat în calitate de asasin pentru grupul Murder, Inc. care executa ordinele Sindicatului național al crimei în anii 1930. Maione a fost numit „Happy” (în română fericit) deoarece fața lui avea o eternă încruntare.

În tinerețe, Maione a fost liderul huliganilor din Ocean Hill, o bandă italiană din Ocean Hill,⁠(d) Brooklyn. Acesta a fost mentorul luii Frank Abbandando.[2] Maione a avut un fiu - Albert - care mai târziu a devenit asociat al familiei Gambino. Fratele său este Louis "The Duke" Maione.[3]

În 1931, Maione și Abbandando i-au ajutat pe Abe „Kid Twist” Reles și Martin „Bugsy” Goldstein să-și elimine rivalii, frații Shapiro⁠(d) (Meyer, Irving și William).[4] În același an, cei trei frați au încercat să-i ucidă pe Reles și Goldstein, iar când au eșuat, Meyer a răpit-o pe iubita celui dintâi și a violat-o.[5] Aceștia au decis să se răzbune și să preia operațiunile fraților Shapiro. Pe 11 iulie 1931, Irving Shapiro este împușcat mortal în apropierea apartamentului său,[6] iar pe 17 septembrie Meyer a fost găsit mort în subsolul unei clădiri de locuințe din cartierul Lower East Side⁠(d).[7]

După eliminarea fraților, Maione, Abbandando, Reles și Goldstein au decis să formeze o bandă. Acestora li s-au alăturat Harry "Pittsburgh Phil" Strauss, Albert "Tick Tock" Tannenbaum⁠(d), Seymour "Blue Jaw" Magoon, Louis Capone, Charles "The Bug" Workman și Vito "Chicken Head" Gurino.

Banda a început să execute asasinări pentru Sindicatul național al crimei cu ajutorul lui Joe Adonis, membru în consiliul de administrație al organizației. Aceștia au devenit principala echipă de asasini plătiți a sindicatului și au fost denumiți „Murder, Inc.” de către presă. Malone era reprezentant al membrilor italieni, iar Reles al membrilor evrei. Murder, Inc. era condusă de Louis "Lepke" Buchalter -un alt membru al consiliului - și Albert "The Executioner" Anastasia.[8] Se speculează că Maione ar fi ucis cel puțin 12 persoane în perioada în care a activat ca asasin pentru organizație.

La mijlocul anilor 1930, procurorul newyorkez Thomas E. Dewey a inițiat urmărirea penală a lui Buchalter. La auzul acestei vești, Lepke a început să elimine toți potențialii martori. Asasinii Murder, Inc. au ucis toate persoanele care erau suspectate că oferă informații autorităților despre Buchalter.[9] Cămătarul⁠(d) George "Whitey" Rudnick a fost una dintre aceste victime; el a fost ucis de Maione, Abbandando și Strauss pe 11 mai 1937.

În 1940, Reles a devenit informator pentru statul New York. Acesta a oferit informații despre uciderea lui Rudnick și i-a menționat pe Maione și Abbandando. Conform acestuia, asasinii l-ar fi omorât pe Rednick și au încercat să-l bage în mașină. În acel moment, „cadavrul” a început să tușească. Ca să-și îndeplinească misiunea, Strauss l-a înjunghiat de 63 de ori cu un spărgător de gheață⁠(d), iar Maione a înfipt un satâr în cap.

În mai 1940, Maione a fost condamnat pentru crimă de gradul I, dar verdictul a fost anulat la apel. După un al doilea proces, Maione a fost condamnat din nou. De această dată, condamnarea nu a fost anulată de o instanță de apel. Pe 19 februarie 1942, Maione și Frank Abbandando au fost executați pe scaunul electric din închisoarea Sing Sing din Ossining, New York⁠(d).

  1. ^ a b Harry Maione, Find a Grave, accesat în  
  2. ^ Turkus, Burton (). Murder, Inc. The Story of the Syndicate. New York: Da Capo Press. pp. 109–110. ISBN 978-0-306-81288-0. 
  3. ^ „Hope Maione Jailing Ends Intimidation”. The Brooklyn Daily Eagle. . p. 13. 
  4. ^ Turkus, Burton (). Murder, Inc. The Story of the Syndicate. New York: Da Capo Press. pp. 116–118. ISBN 978-0-306-81288-0. 
  5. ^ Turkus, Burton (). Murder, Inc. The Story of the Syndicate. New York: Da Capo Press. pp. 111–112. ISBN 978-0-306-81288-0. 
  6. ^ „GANGSTER IS SLAIN AT DOOR OF HOME; Irving Shapiro of Brooklyn Shot Dead in Vestibule as Friend Waits Outside. TWO ASSAILANTS FLEE Victim Had Been Active in Many Petty "Rackets" and Had a Criminal Record, Police Say”. The New York Times. Accesat în . 
  7. ^ „RACKET CHIEF SLAIN AFTER 18 ATTEMPTS; Body of Meyer Shapiro Found in East Side Cellar With a Bullet in His Head. FOUR SUSPECTS LOCKED UP Police Say Brooklyn Gangster Tried to "Muscle In" on Bronx and Manhattan Alcohol Rings. Two "Black Sheep." Feud Cost Five Lives. In Fear of Knife”. The New York Times. Accesat în . 
  8. ^ Raab, Selwyn (). Five Families: The Rise, Decline, and Resurgence of America's Most Powerful Mafia Empires. New York: St. Martin's Press. pp. 67–68. ISBN 978-0-312-36181-5. 
  9. ^ Raab, Selwyn (). Five Families: The Rise, Decline, and Resurgence of America's Most Powerful Mafia Empires. New York: St. Martin's Press. pp. 70. ISBN 978-0-312-36181-5. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]