Sari la conținut

Hideyo Noguchi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acesta este un nume japonez. Numele de familie este „Noguchi”.
Hideyo Noguchi
Date personale
Nume la naștere野口 清作 Modificați la Wikidata
Născut[2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Inawashiro⁠(d), Prefectura Fukushima, Japonia Modificați la Wikidata
Decedat (51 de ani)[2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Accra, Coasta de Aur Modificați la Wikidata
Înmormântatcimitirul Woodlawn[*] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (Febra galbenă) Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMary Loretta Dardis[*][[Mary Loretta Dardis ((1876-1947))|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Japonia Modificați la Wikidata
Ocupațiemedic
microbiolog[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba japoneză[6] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniumicrobiologie
medicină  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea din Kyoto[*]
Universitatea Tokio
Institute of Medical Science[*][[Institute of Medical Science |​]]
Universitatea din Pennsylvania
Universitatea Rockefeller[*]  Modificați la Wikidata
Alma MaterNippon Medical School[*][[Nippon Medical School (Japanese private medical university)|​]]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiAcademia Japoniei[*]
Academia Leopoldină  Modificați la Wikidata
Cunoscut pentrusifilis
Treponema pallidum
PremiiOrdinul Răsărit de Soare clasa a II-a[*]
Ordinul Isabelei Catolica în grad de Mare Cruce[*]
Legiunea de onoare
Ridder af Dannebrog[*][[Ridder af Dannebrog (grade of the Order of the Dannebrog)|​]]
honoris causa ()
Premiul Imperial al Academiei Japoneze[*] ()
Medalia John Scott[*] ()[1]
Ordinul Soarelui Răsare ()
Ordinul Isabelei Catolica ()
Ordinul Dannebrog ()  Modificați la Wikidata

Hideyo Noguchi (野口 英世 Noguchi Hideyo?) (n. , Inawashiro⁠(d), Prefectura Fukushima, Japonia – d. , Accra, Coasta de Aur), cunoscut și sub numele de Seisaku Noguchi (野口清作 Noguchi Seisaku?) a fost un medic bacteriolog japonez, care a descoperit agentul etiologic al sifilisului în 1911.

Copilăria[modificare | modificare sursă]

Născut într-o familie săracă, Noguchi a căzut într-o vatră la vârsta de un an și jumătate, suferind arsuri grave la mâna stângă, degetele lipindu-i-se practic unul de altul. În 1891, cu banii strânși printr-o chetă organizată de profesorii și colegii săi, Noguchi a plătit o operația la mână, recuperându-și cam 70% din mobilitate. Cu acestă ocazie, Noguchi s-a hotărât să devină medic.

După terminarea liceului în 1893, a lucrat ca asistent al doctorului Watanabe (cel care îl operase la mână), unde l-a cunoscut pe dr. Morinosuke Chiwaki, Președintele „Asociației Medicilor Stomatologi din Japonia”, care i-a devenit un fel de patron. Cu ajutorul financiar al acestuia și cu sprijinul moral al mamei, a reușit să treacă examenul de medicină la vârsta de 21 de ani, în 1897. În același an a avut o a doua operație la mână, de data aceasta gratis, din bunăvoința unui profesor de la Universitatea Imperială Tokio.

În 1898, Noguchi și-a schimbat prenumele din „Seisaku” în „Hideyo”, după ce a citit un roman în care personajul principal, care se numea Nonoguchi Seisaku, cu toate că era inteligent devenise leneș, ruinându-și cariera. Vrând să evite o soartă similară, Noguchi și-a schimbat prenumele.

Cariera[modificare | modificare sursă]

După ce a lucrat (uneori concomitent) ca medic stagiar, lector la o facultate de stomatologie, redactor al unei reviste medicale, etc. a lucrat în laboratorul de epidemiologie al hematologului de renume mondial Shibasaburō Kitasato.

În decembrie 1900 Noguchi s-a mutat în SUA, ca asistent al profesorului Simon Flexner (pe care îl cunoscuse cu ocazia unei vizite a acestuia din urmă în Japonia) la „Universitatea Pennsylvania”.

Ulterior a lucrat la „Rockefeller Institute for Medical Research”. Se pare că s-a adaptat ușor și că i-a plăcut mediul în care lucra.[7]

După ani de cercetare și studii de specializare la Universitatea din Copenhaga, i s-a acordat un doctorat în medicină din partea „Universității Imperiale Kyoto” în 1911. În același an se căsătorește cu Mary Loretta Dardis.

În 1914, i s-a acordat un al doilea doctorat (de data aceasta în științe) din partea „Universității Imperiale Tokio”.

În 1915 s-a întors pentru prima dată după 15 ani în Japonia pentru a o vedea pe mama sa, care era în vârstă. Aceasta a fost ultima sa vizită în Japonia.

În 1913, pe când lucra la Institutul Rockefeller, a dovedit prezența bacteriei Treponema pallidum în creierul unui pacient paralizat, dovedind că acest spirochet este cauza bolii. Numele lui Noguchi este folosit în binominalul unui alt spirochet, Leptospira noguchii.[8]

A fost propus pentru Premiul Nobel în 1913, 1914, 1915, 1920, 1921, 1924, 1925, 1926 și 1927. [9]

În 1918 Noguchi a călătorit în America Latină și de Sud pentru a cerceta posibilitatea creării unui vaccin împotriva frigurilor galbene și să studieze febra de oroya, poliomelita și trachoma. Când s-a aflat în Ecuador, a fost numit colonel în armata ecuadoriană.

În 1928 Noguchi a călătorit în Africa dorind să-și confirme ipoteza conform căreia frigurile galbene ar fi cauzate de o bacterie și nu de un virus. Pe când lucra la Accra, în Ghana, s-a îmbolnăvit de frigurile galbene, ultimele sale cuvinte fiind „Nu înțeleg.”[10]

Din 2004, portretul lui este pe bancnotele japoneze de 1000 de yeni.

În 2006 guvernul japonez a creat Premiul Hideyo Noguchi Africa (野口英世アフリカ賞 Noguchi Hideyo Afurika Shō?).

Distincții[modificare | modificare sursă]

În 1928 guvernul japonez i-a acordat „Ordinul răsărit de soare”, clasa 2. [15]

Doctorate honoris causa[modificare | modificare sursă]

Hideyo Noguchi și mama sa, Shika

Referințe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ https://thejohnscottaward.github.io/jsc/1901-1950.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b c d Hideyo Noguchi, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  3. ^ a b c d Hideyo Noguchi, SNAC, accesat în  
  4. ^ a b c d Hideyo Noguchi, Find a Grave, accesat în  
  5. ^ a b c d Hydeo Noguchi, accesat în  
  6. ^ IdRef, accesat în  
  7. ^ Flexner, James Thomas. (1996). Maverick's Progress, pp. 51-52.
  8. ^ Dixon, Bernard. "Fame, Failure, and Yellowjack," Arhivat în , la Wayback Machine. Microbe Magazine (American Society for Microbiology). May 2004.
  9. ^ Hideyo Noguchi Prize for Africa - Japanese Government Internet TV
  10. ^ BBC/H2g2: Yellow Fever blurb.
  11. ^ Kita, p. 181.
  12. ^ Kita, p. 177;
  13. ^ Kita, p. 182.
  14. ^ Kita, p. 186.
  15. ^ "Mikado Honors Dr. Noguchi, New York Times. 2 iunie 1928.
  16. ^ a b Japan, Ministry of Foreign Affairs. Noguchi & Latin America