Hristofor Kuciuk-Ioannesov
| Hristofor Kuciuk-Ioannesov | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Grigoriopol, gubernia Herson, Imperiul Rus |
| Decedat | 1919 (66 de ani)[1] |
| Cetățenie |  Imperiul Rus |
| Ocupație | istoric arheolog lingvist cadru didactic universitar[*] |
| Activitate | |
| Alma mater | Lazarevski institut vostocinîh iazîkov[*] Vostocinîi fakultet SPbGU[*] |
| Organizație | Lazarevski institut vostocinîh iazîkov[*] Akademia kommerceskih nauk[*] |
Modifică date / text  | |
Hristofor Kuciuk-Ioannesov (în armeană Քրիստոֆեր Կուչուկ-Իոանեսով, în rusă Христофор Иванович Кучук-Иоаннесов; n. , Grigoriopol, gubernia Herson, Imperiul Rus – d. 1919) a fost un istoric, profesor, arheolog și lingvist țarist de origine armeană, cercetător al antichităților armene din Crimeea.
Biografie
[modificare | modificare sursă]S-a născut în târgul Grigoriopol din ținutul Tiraspol, gubernia Herson (actualmente în Transnistria, Republica Moldova). A absolvit gimnaziul (1872) și cursurile speciale ale Institutului „Lazarev” de Limbi Orientale (1875), de unde a fost detașat de către consiliul de profesori la Facultatea de Limbi Orientale a Universității din St. Petersburg, pe care a absolvit-o în 1879 cu diplomă.
În 1880 a fost convocat la Institutul „Lazarev”, unde, a fost propus profesor de limbă și literatură armeană antică. La început a servit ca educator la internatul institutului și abia din 1883 a început să predea. În același an a fost numit bibliotecar al bibliotecii institutului. Simultan, din 1889, a început să predea limba armeană la Academia practică de științe comerciale.[2] Din 1906 a editat unele periodice și cărți în limbile armeană și tătară la Comitetul pentru afaceri de presă din Moscova, iar din 1908 și presa georgiană.[3] S-a pensionat în 1914.[4][5]
A murit în 1923[6] (conform altor date, în 1919).[5]
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Ențîklopedia suceasnoii Ukraiinî
- ^ Столетие Московской практической академии коммерческих наук, 1810—1910. — М., [б. г.]. — С. 738. — 787 с.
- ^ „Иоаннесов (Кучук-Иоаннесов) Христофор Иванович”. Н. Г. Патрушева, Н. А. Гринченко. Открытый текст (Нижегородское отделение Российского общества историков — архивистов). Accesat în .
- ^ Непомнящий А. А. Кучук-Іоннесов Христофор Іванович // Енциклопедія сучасної України : [укр.] : у 30 т. / НАН України, Наукове товариство ім. Шевченка, Інститут енциклопедичних досліджень НАН України[uk]. — К., 2001—…. — ISBN 944-02-3354-X.
- ^ a b Непомнящий А. А. Христофор Кучук-Иоаннесов — профессор-крымовед: к истории изучения эпиграфических памятников крымских армян // Крымское историческое обозрение : научный журнал. — Казань — Бахчисарай, 2017. — № 2. — С. 30—37. — ISSN 2313–612X.
- ^ Филимонов С. Б. Хранители исторической памяти Крыма: О наследии Таврической учёной архивной комиссии и Таврического общества истории, археологии и этнографии (1887—1931 гг.). — 2-е изд., перераб. и доп. — Симферополь: ЧерноморПРЕСС, 2004. — С. 156. — ISBN 966-572-604-8.
