Sari la conținut

Ida de Austria

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ida de Austria
Date personale
Născută1060 Modificați la Wikidata
Decedată1101 (40 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Ereğli, Turcia Modificați la Wikidata
PărințiRapoto al IV-lea de Cham[*][2]
NN von Braunschweig[*][[NN von Braunschweig |​]][3] Modificați la Wikidata
Frați și suroriMatilda de Suabia[*]
Rapoto al V-lea de Cham[*]
Ulrich de Passau[*]
Hermann von Vohburg[*][[Hermann von Vohburg (bishop of Augsburg)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuLeopold al II-lea () Modificați la Wikidata
CopiiLeopold al III-lea al Austriei
Gerberga de Babenberg[*]
Elisabeta de Babenberg[*]
Ida de Babenberg[*]
Sofia de Babenberg[*][2]
Euphemia of Austria[*][[Euphemia of Austria (1086 - est. 1130)|​]] Modificați la Wikidata
Ocupațiepoliticiană
female crusader[*][[female crusader (female Christian participant in the Crusades)|​]] Modificați la Wikidata

Ida de Austria sau Itha (n. 1060 – d. 1101, Ereğli, Turcia) a fost fiica lui Rapoto al IV-lea din districtul de Cham.

Ida s-a căsătorit cu margraful Austriei, Leopold al II-lea, din dinastia Babenberg, fiind mama lui Leopold al III-lea de Austria. Ea era considerată drept una dintre cele mai frumoase femei ale vremii sale.

Ida a participat la Cruciada din 1101, iar în septembrie al aceluiași an s-a numărat printre cruciații care au căzut în ambuscada de la Heraclea Cybistra, pusă la cale de sultanul selgiucid Kilij Arslan I. Cronicarul Ekkehard de Aura relatează că Ida a fost ucisă în luptă, însă au existat zvnonuri că ea ar fi supraviețuit măcelului și că ar fi fost răpită pentru a completa haremul sultanului. Legende târzii consideră că ea ar fi fost mama eroului musulman Zengi, fapt imposibil fie și doar datorită neconcordanței cronologice.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Ida de Austria”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b The Peerage 
  3. ^ Genealogics 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Historia Welforum Weingartensis.
  • Steven Runciman: History of the Crusades, vol. II.
  • Karl Lechner: Die Babenberger. Markgrafen und Herzoge von Österreich 976-1246, Viena-Köln-Weimar, Editura Böhlau, 1992.